|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1334
|
|
Nu mai stiu daca pe acest forum sau pe "Stuparitul" intreba cineva despre Ceara Albinei. Am mai cautat si cred ca e o planta interesanta:
CEARA ALBINEI (ASCLEPIAS SYRIACA)
Alte denumiri :calugarita, catusnic, ciucurel, clontonei, cuisoare, petreanca.
Denumiri in alte limbi:
- milkweed (engleza)
- Seidenpflanze sau planta de matase (germana)
- asclepiade de Syrie, herbe-a-la-ouate, herbe aux perruches,bebe lala
(franceza) sau bebe-lala-de-lait (in Qebec)
- albero della seta, lino d'India (italiana)
- algodoncillo (spaniola)
- selyemkoro (magyara)
Multe din aceste denumiri descriu unele proprietati ale plantei. Numele ceara
albinei nu stiu de unde vine si nu i-am gasit corespondent in strainatate.
Numele stiintific vine din greaca. Grecii cunosteau o planta asemanatoare din
Orient, pe care o foloseau contra muscaturilor de serpi. Ca recunostinta a
virtutilor medicinale, au dedicat-o zeului medicinei, Asclepios care s-a
casatorit cu Epiona si a avut ca prim copil pe Igiena.
Ceara albinei face parte din familia ASCLEPIADACEE cu cca 200 de genuri cu peste
2000 de specii si din genul ASCLEPIAS, cu peste 200 de specii, abundente in
regiunile tropicale si subtropicale. Toate poseda latex si unele dintre ele
servesc la producerea de cauciuc. Din cel 200 specii ale genului, doar 3 se pot
cultiva, dar mumai ceara albinei si in gradinile noastre, celelalte nu rezista
peste iarna.
Ceara albinei e o planta perena de 1-2 m inaltime. Are o radacina pivotanta si
un rizom. Deseori face mai multe tulpini. Toate partile plantei au o seva
laptoasa si toxica. Frunzele asezate opus de 15-30 cm lungime si 5-11 cm latime.
Marginile frunzelor sunt netede si frunzele au pe spate perisori fini. Florile
axilare si de varf (20-130 in inflorescenta). Fructele sunt o forma curioasa de
8-15 cm lungime, cu o suprafata cu tepi moi. Forma fructului seamana cu o peruca,
de unde ii vine si un nume in franceza. In fruct se afla semintele, de 6-10 mm
lungime, verzi apoi brune, cu un par alb, matasos si fin la un cap. Acest puf se
poate folosi la perne si plapume. S-a incercat si toarcerea lui, dar cu slabe
rezultate.
(Adaugati la adresa de mai sus un 4 dupa 46, deci sa rezulte 464 altfel nu gaseste adresa. Nu a incaput ultima cifra pe un rand in mesaj si nu citeste adrese de pe doua randuri. Ultima poza este interesanta, cu samanta cu acel puf)
E originara din America de Nord, in special in estul continentului, din sud
(fara golf) pana in Canada. S-a adus si in Europa si din 1630 avem date ca se
folosea in cultura. Planta poate trai in salbaticie, pe campuri, pasuni, paduri,
margini de drum. Este chiar planta invaziva, eliminand alte plante din vetrele
unde creste si extinzandu-se repede prin radacini.
Perioada de inflorire iulie-august, culoarea roz-alb. Ii place soare sau
semiumbra, sol bogat in humus si drenat. E foarte rustica. Se poate inmulti prin
semanare in aprilie-mai sau prin divizarea tufelor, tot primavara. Se recomanda
distanta de 50 cm intre plante. La plantele semanate inflorirea apare numai in al
doilea an. Formeaza suprafete mari , caci se extinde prin rizomi si seminte.
Semintele se raspandesc primavara, cand fructele plznesc si cad pe sol. Toamna
dispar toate partile aeriene.
Toata planta este toxica, dar se pot consuma fructele, frunzele si tijele, dar sa
fie fierte. Din ea se pot folosi si fibrele, de fapt doua feluri de fibre: cele
din tulpina, rezistente dar nu prea durabile si puful de la seminte, care se
foloseste la perne si plapume. Exista o alta varietate (Asclepsias incarnata) din
estul Qebecului, folosita de indieni pentru confectionarea de haine.
Florile, mirositoare, care contin mult zahar, au fost folosite si la prepararea
vinului. Unele grupuri de indieni uscau florile si le foloseau iarna. Se zice ca
radacinile fierte ar avea gust de sparanghel. Tulpinile pot fi o sursa de
celuloza.
Si stuparii au avut rol in raspandirea ei in Europa, planta fiind melifera, dar
nu-i cunosc exact valoarea.
Si acum se fac din puful ei - cum am spus - perne si plapume. Exemplu se face
reclama la astfel de articole care contin 80% puf de gasca (din Ungaria) si 20%
puf de Ceara albinei (din Nebraska). Se spune ca este nealergica, de 4 ori mai
calduroasa decat orice plapuma din materiale sintetice si de 11 ori mai durabila.
Planta contine: acid palmitic,glucoza,nicotina, proteine.
Proprietati medicinale: diuretic, expectorant, laxativ,sudorific, antialgic. Se
vorbeste si de utilizari in cancer, tumori, cicatrizant, vomitiv. De asemenea
utilizat in astm, bronsite, hidrofizie, gonoree, pneumonii, reumatism, pecingine,
ulcer. Poate induce temporar sterilitatea. Indienii o foloseau si ca
anticonceptional.
Desi toxica, planta este consimata de larvele la diferiti fluturi, printre care
si cel mai mare fluture din Qebec. Sucul florilor este odorant, foarte dulce si
atrage insecte, in special albine, dar si alte lepidoptere. Vestitul Fluture
Monarh, cel cu migrarea spectaculoasa peste toata America, consuma exclusiv
aceasta planta, care-i imprumuta toxicitatea ei, incat nu poate fi mancata de
pasari. Aceleasi flori atrag femelele tantarului care transmite malaria.
Cercetatorii studiaza intens sa gaseasca substanta care atrage acest tantar,
pentru a concepe un mod de combatere a lui.
Modificat de stefan1 (acum 15 ani)
|
|
