ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL | Reguli | Inregistrare | Login
POZE ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
andreeadede pe Simpatie
 | Femeie
24 ani
Ilfov
cauta Barbat
24 - 39 ani |
|
Laurag
Apicultor
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
1. Transportul stupilor cu urdinisul deschis
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
« S-au facut experiente punandu-se pe cantarul de control pe timpul transportului dois tupi de egala putere. In timp ce colonia inchisa consuma 100-150 gr in 12 ore de transport, cantarul coloniei cu urdinisul deschis marca o scadere de 200-250 gr pentru acelasi interval de timp.
Rezulta ca avem la stupul deschis o pierdere de 50-100 gr albine, pierdere inferioara celei rezultate la un transport mediocru cu site de aerisire.
Principiul general al transporturilor de stupi cu urdinisul deschis se bazeaza pe rolul ce-l au albinele infrmatoare care la zguduiturile stupilor si deplasarile vehicolului fac o mica recunoastere apoi se intorc in stup si prin simpla atingere a antenelor lor cu ale albinelor ce le intalnesc vestesc nedespartirea convietuitoarelor de casuta lor pana conditiile exterioare nu se linistesc. Desigur acest concept este complex si putem sa-l consideram propriu albinelor si furnicilor. Doua trei vietuitoare pot determina o anumita stare de neliniste sau o alarma aproape instantanee a intregei colectivitati.
Obisnuit incarcarea stupilor se face cu urdinisul inchis. Se porneste vehicolul si dupa cateva minute de mers in care colonia ocupa spatiul gol si se linisteste se deschid urdinisele.
Americanii in unele cazuri , pentru a economisi timp incep transportul inainte de apus, fara a astepta sa mai vina toate culegatoarele acasa. Incarca stupii fara a inchide urdinisul, iar pentru colectarea albinelor ramase sau care mai ies in timpul incarcarii pun cate un stups au nucleu gol pentru fiecare grup de 3 stupi. Acesti nuclei constituesc prin unire baza roilor artificiali din noul loc. » V. Harnaj, Romania Apicola-Octombrie 1947
Modificat de Laurag (acum 15 ani)
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
apibio
Apicultor
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 14
|
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
La drumuri dificile, oricum ai tine urdinisul riscul este mare. Mi-a placut mult experimentul efectuat de marele apicultor. Studiul se baza si pe documentare din literatura de specialitate din Statele Unite. Ma gandeam ca poate scapa mai multe daca stau in barba la urdinis.
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
2. Cum introduc matca in stupul besmetic, de Neonila Popovici, Invatatoare-apicultoare din Buturugeni ilfov, Romania apicola - decembrie 1946
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
“ “Am folosit diferite metode de a da o matca unui stup besmetic iar din observatiile personale la nereusita unora din aceste procedee am adaptat prin combinatie aceasta metoda:
Stupul besmetic caruia urmeaza sa-i dau matca il iau din locul lui pe la ora 10-11 intr-o zi frumoasa cand majoritatea albinelor sunt plecate la camp si-l duc in alta parte a stupinei cat mai departe de vechiul loc unde pun imediat un stup gol in care introduc acum o rama cu albine tinere si putin puiet luat de la alt stup, incadrata de doua rame goale. Fixez de rama cu albine tinere si colivia cu matca ce urmeaza s-o duc acestei colonii. Albinele stupului bezmetic ce se intorc de la camp vor gasi albinele tinere si colivia cu matca pe care in graba lor de lucru si din lipsa mirosului vechi caracteristic stupului respectiv ce sa marcheze tot ce e strain de stup, le vor primi aproape cu o totala indiferenta.
A doua zi tot pe la aceeasi ora dam drumul din colivie matcii pe rama cu puiet, urmarind-o pana la un minut pentru a vedea daca este primita sau nu. In cazul ca albinele se reped la ea si o musca, vom mai avea de lucru, deci o prindem dinnou, o tinem in colivie inca 24 ore si repetam operatiunea. Daca matca e primita in primul moment de la iesirea din colivie, putem fii siguri ca va fi primita definitiv.
Albinele culegatoare din stupul besmetic in buna parte chiar in urmatoarele cateva zile , desi plecasera la cules din stupul bezmetic totusi avand dezvoltata intuitia spatiului mai mult ca memoria vederii, se vor intoarce in stupul asezat pe vechiul loc al celui bezmetic. Prin urmare majoritatea populatiei stupului bezmetic se va reintoarce cu o populatie redusa si cu matcile false.
Cand , peste cateva zile ne-am asigurat ca matca a inceput sa depuna oua si stupul lucreaza normal, ne ducem la colonia bezmetica pe care o desfiintam, scuturand ramele, iar stupul gol il ducem la magazie. Si acum majoritatea albinelor vor pleca la vechiul loc, celelalte ramase se vor imprastia in stupina, fiind primite parte dine le (culegatoarele) de stupi invecinati.
Albinele bezmetice avand memoria atrofiata au sanse mai mici de a se reintoarce in vechiul stup. Iar daca se intampla sa poata ajunge la el, vor fi omorate intrucat colonia are matca in plina productie. “
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
3. Am auzit multe discutii privind modul de cotizare in ACA. Ce ziceti de urmatorul fragment gasit in Romania Apicola - decembrie 1947:
" COTIZATIILE PE 1948
Abonamentul la revista 300 lei, taxa de inscriere pentru membru nou 20 lei; iar cotizatiile dupa numarul de stupi: pana la 10 stupi 25 lei; intre 10 si 50 stupi 75 lei; de la 50 la 100 stupi 200 lei si peste 100 stupi 500 lei."
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
4. Inlocuirea si completarea polenului in hranirea stimulenta de primavara - de V.Harnaj, din Romania Apicola oct1947
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
"Dupa datele doctorului Farrar, ouarea matcii depinde mai mult de asigurarea hranei decat de temperatura exterioara. Observatiile facute au aratat ca depunerea oualelor difera in raport de calitatea matcii si rezervele de polen ale coloniei.
Astfel, in experientele efectuate timp de 8 ani, insuficienta polenului a fost recunoscuta drept factor esential in limitarea dezvoltarii coloniei.
Cu mult timp inainte de cercetarile lui Farrar, s-au facut incercari de a se gasi inlocuitori de polen in cazul cand el este insuficient. Primul cercetator al unor inlocuitori de polen a fost A. Root in jumatatea a doua a secolului trecut( adica in jurul anului 1850).
Cercetarile lui Gaidak – 1934 facute la statiunea experimentala din Wisconsin, au demonstrat ca, desi albinele uneori, in lipsa recoltei de polen, iau faina aflata in afara stupului, dar o astfel de hrana pentru ele, nu numai ca este fara folos dar e chiar vatamatoare.
Drept cei mai buni inlocuitori ai polenului , s-au dovedit a fi : drojdia de bere uscata sub ambele aspecte( medicinala si nutritiva), laptele nesmantanit, praful de lapte precum si galbenusul si albusul de ou.
Prin hranirea cu faina de secara, larvele nu s-au dezvoltat.
Mortalitatea albinelor, in experientele facute de hranire cu diferiti inlocuitori ai polenului, a fost diferita. Cele mai multe albine moarte s-au gasit in colonia hranita cu faina de secara – 52% ; mortalitatea cea mai mica au avut-o coloniile carora li s-a dat drojdie de bere uscata – 15,47%.
Puietul eexista in toate coloniile supuse experimentului cu exceptia celor ce au primit faina de secara, insa s-a constatat ca albinele tinere au fost mai mult sau mai putin dezvoltate, in raport cu hrana de inlocuire a polenului primita."
va urma...
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
andrei_salaj
Apicultor
 Din: Zalau,Salaj
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 657
|
|
Doamna Laura..o rugaminte la D-voastra..pe pagina propolisului la produse apicole..daca aveti in biblioteca cv despre propolis...va rugam sa scanati si sa postati...asta daca se poate..numai bn 
_______________________________________
Telefon:0747823338
ID messenger: tarba_andy
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
" S-a remarcat de asemeni ca albinele carora li s-a dat lapte nesmantanit au cladit fagurii artificiali mult mai repede decat cele ca au fost hranite cu alti inlocuitori.
Pe baza experientelor sale, Gaidak, ajunge la concluzia ca laptele nesmantanit indulcit cu zahar poate fi recomandat ca un satisfacator inlocuitor al polenului.
Apicultori cu renume , hranind albinele cul apte au comunicat ca aceste colonii
s-au dezvoltat mult mai repede si au dat o recolta mai mare. Intr-un litru de lapte se dizolva un kgr. De zahar si se incalzeste pana la fierbere. Siropul de lapte se da in fiecare seara cate 100-400gr de fiecare colonie in raport cu puterea ei. Neajunsul unei astfel de hraniri, consta in necesitatea respectarii unei mari curatenii a hranitoarelor, altfel laptele se va inacri si poate deveni vatamator albinelor.
Toti inlocuitorii aratati se utilizeaza numai primavara cand albinele au posibilitatea sa-si faca zborul de curatenie."
va urma....
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Am sa caut materiale despre propolis. Le postez maine.
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
« Doctorul Farrar a gasit ca faina de soia poate servi drept o buna completare a polenului datorita procentului mare de proteine(50-52%) continut de acestea. Ar faina de soia utilizata in hrana albinelor nu e o faina obisnuita ci obtinuta printr-un procedeu special , de numit al extractiei. »
Maine voi termina de scris acest articol deosebit al lui V. Harnaj cu retete interesante de turte !
Va urma...
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1334
|
|
Multumim pentru postari. E de invatat si din aceste reviste vechi.
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Despre propolis o sa postez pe moment cateva poze ale paginilor de carte. Este vorba de Albinele si produsele lor de Liviu Alexandru Marghias, Editura Ceres, 2002
28.3KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Imi cer scuze pentru calitatea slaba dar e vorba de timpul limitat.
35.4KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Despre propolis....
34.5KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
si in continuare....
30.6KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
deci....
25.8KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
daca doriti sa reiau anumite aspecte, sa-mi spuneti!
30KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
in continuare....
33.6KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
in continuare...
30KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
scuze, aceasta e ultima poza:
27.2KB
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Continuare articol : « INLOCUIREA SI COMPLETAREA POLENULUI IN HRANIREA STIMULENTA DE PRIMAVARA » - V. HARNAJ
« In Statele unite ale Americii se folosesc 3 metode diferite pentru prepararea fainei de soia. Faina prelucrata, si care ne intereseaza pe noi contine de la 5-7% grasime sau ulei.
Hranirea albinelor dupa recomandarile lui Farrar, se face dintr-un amestec compus din 25% polen si 75% faina de soia, dupa urmatoarea reteta :
Pentru prepararea a 10 turte de 450 gr, se ia un kg polen uscat, 8 kg sirop de zahar si 3 kg faina de soia. Siropul se fierbe in proportie de 2 parti zahar la o parte apa ; polenul inainte de a fi introdus in sirop se inmoaie in 2+1/2 pahare de apa (in sirop polenul se inmoaie greu iar udat cu apa se dizolva usor). Se toarna apoi faina de soia in siropul cu polen. Toata aceasta masa se amesteca pana se obtine un aluat omogen, uniform. Din el se fac turte care se pun deasupra ramelor coloniei destinate a fi hranite. Peste turte se pune o hartie cerata pentru a impiedica uscarea lor.
Daca dispunem de rezerve mari de polen, putem mari procentul lui , micsorand pec el de soia. In acest caz se va utiliza mai putin sirop de zahar.
Farrar, pe baza experimentelor sale arata ca prin consumul cantitatii de 400 gr. polen albinele pot creste de la 4500 la 5000 albine iar pentru aceeasi cantitate de polen amestecata cu faina de soia, pot creste de 6 ori mai mult, adica de la 27000 la 30000 albine. Prin urmare turta formata din 100 gr polen , 100gr faina de soia asigura cresterea a 6750 – 7500 aolbine. Dupa cercetarile lui Farrar, faina de soia contine substante nutritive pe care albinele le pot folosi la hranirea puietului(proteine in special). Cum insa in ea lipsesc cateva elemente nutritive esentiale ce se gasesc in polenul natural, ea nu poate servi drept inlocuitor al polenului, ci numai ca o completare a lui. Polenul se recolteaza cu ajutorul colectorului de polen. »
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
andrei_salaj
Apicultor
Din: Zalau,Salaj
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 657
|
|
din aceasta carte am postat si eu dincolo....ma intereseaza carti mai vechi daca aveti despre asa cv...pt. ca o sa ma reorientez la prod albinelor mele 
_______________________________________
Telefon:0747823338
ID messenger: tarba_andy
|
|
| pus acum 15 ani |
|
dragos2006
Apicultor
 Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 4502
|
|
In cartile antebelice se scrie putin despre propolis , primul articol mai interesant l-am gasit in "Stuparitul nou " de Hristea din 1976 , daca Laura are timp va pune pasaje.
_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)
|
|
| pus acum 15 ani |
|
dragos2006
Apicultor
Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 4502
|
|
In "Calauza stuparului " din 1943 am gasit un scurt capitol.
32.5KB
Modificat de dragos2006 (acum 15 ani)
_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)
|
|
| pus acum 15 ani |
|
dragos2006
Apicultor
Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 4502
|
|
Cartea este scrisa de nicolaescu si Stoinescu
32.5KB
_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)
|
|
| pus acum 15 ani |
|
dragos2006
Apicultor
Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 4502
|
|
cam slaba imaginea , ultima parte.
30.5KB
_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)
|
|
| pus acum 15 ani |
|
bucovineanu
Apicultor
 Din: jud Suceava
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1538
|
|
Studii aprofundate despre calitatile propolisului si folosirea lui in tratarea anumitor afectiuni la om s-au facut incepand cu anii 60.
_______________________________________
Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
|
|
| pus acum 15 ani |
|
dragos2006
Apicultor
Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 4502
|
|
facem sapaturi ! 
_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)
|
|
| pus acum 15 ani |
|
PricopArthur
Apicultor
 Din: Medgidia - jud. Constanta
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1701
|
|
Am eu cartea "...PROPOLISUL", editie 1975, dar va trebui sa o scanez. Am gasit-o la cineva intr-un sac cu materiale pentru aprins focul.
_______________________________________
Miere multa si inima curata
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
“ PROPOLISUL
Albinele din grupul social al culegatoarelor de nectar si pollen au intre ele un numar restrans de albine specializate in recoltarea propolisului si transportarea lui in stup, ocupandu-se numai de aceasta sarcina. Deci , propolisul este in primul rand de origine vegetala. Este rasinos, maleabil la cald, cleios si se topeste la 78 grade C dar se intareste la 14-15 grade C. Densitatea lui e de 1,5 deci mai greu decat ceara ; este insolubil in apa dar usor solubil in alcool, eter, amoniac si terebentina. Are diferite culori, de la verde inchis, galben batand in rosiatic pana la negru. Albinele culegatoare de propolis il aduna ori de cate ori il gasesc in natura dar mai ales in lunile august si septembrie intre orele 10 si 15 cand afara este cald, caci atunci se prezinta malabil si usor de recoltat. In acest scop albinele folosesc secretii aleglandelor mandibulare care le inlesneste dizolvarea partiala a lui. Allbinele zmulg cu mandibulele mici particule pe care le depoziteaza in cosulete ca si pe polen. Cat timp substanta este inca moale si destul de lipicioasa, albinele formeaza mici ghemotoace ca niste bile ; zborul spre stup il fac cu picioarele posterioare mult departate de corp.
Cercetatorii au stabilit actiunea bacteriana a propolisului, in culturi de stafilococi. S-a dovedit ca in prezenta propolisului agentii patogeni nu s-au dezvoltat deloc, deci el are efect bactericid incontestabil, iar acolo unde aceste efecte antimicrobiene se afirma, ele actioneaza numai prin contact.
Ceea ce este mai pretios si mai folositor pentru sanatatea coloniei sunt substantele balsamice, aldehidele aromatice ca a vanilinei si izovanilinei, balsamurile volatile si uleiurile eterice din plante. Pe aceste propolisul le degajeaza raspandindu-le in jurul lui, purificand nu numai interiorul stupului ci chiar si atmosfera inconjuratoare a lui pana la 2 m distanta, extinzandu-se apoi in toata prisaca. Cercetatorii romani A. Derevici si I. Petrescu au analizat aerul la o distanta de 200m de o stupina, comparandu-l cu aerul prisacii ; cel dintai era plin de flora microbiana, pec and cel din prisaca era purificat datorita eterurilor volatile ale propolisului. (lucrarea a fost publicata in revista : « Annales des abeilles » ). “ STUPARITUL NOU, Const. L. Hristea, Bucuresti 1976
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Continuare..." Uleiurile volatile – dupa Ioiris- ating in propolis o proportie de 10% in afara de rasinile si balsamurile vegetale, care sunt in proportie de 55%. Acestea din urma, impreuna cu cele care poseda proprietatile antibiotice, au efecte insemnate in unele boli ale coloniei, cum sunt de pilda cele doua boli de loca.
Analistii au gasit ca in balsamul propolisului purificat se afla : 10%alcool cinamic, 1% acid cinamic care se gasesc si in scortisoara si in balsamurile de Peru. Cercetatorul Jaubert a izolat din propolis crisina care da cerii si propolisului culoarea galbena caracteristica, substanta gasita in mugurii plopului. De asemenea, propolisul mai are acizi aromatici ca : acidul cinaric si acidul cafeic, flavone si flavoniole si in plus galangina si quercitina (cunoscuta din scoarta stejarului), substante de natura zaharoasa cum sunt moleculele de fructoza si glucoza."
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Continuare..."
Albinele folosesc in stup propolisul in diferite situatii: fixeaza marginile fagurilor claditi in scorburile copacilor, acum ca si in trecutul indepartat, spre a nu le misca atunci cand bat vanturifurtunoase care inconvoaie arborii ce le adapostesc. Iar acum , pastrand aceasta amintire in genele cromozomice ele ficseaza cu propolis ramele lipindu-le de faltul pe care se sprijina in stup, prezentandu-se ca un adevarat bloc impreuna cu corpul stupului.
Amestecand propolisul cu ceara in proportie de 30% albinele chituiesc crapaturile de la fundul sau capacul stupului, inclusiv din peretii acestuia, pentru a feri cuibul de curentii periculosi pentru puiet.
Albinele invaluie cu propolis, ca intr-un giulgiu cadavrele soarecilor ce patrund in stup pentru a nu vicia aerul din interior. Cand urdinisul stupului este prea larg in preajma toamnei, albinele cladesc cu propolis placi de stramtorare a lui, lasand o deschidere cat le convine.
Propolisul mai e folosit in stupina ca mijloc de linistire a albinelor agresive : cu o solutie alcoolica de propolis de 15-20% apicultorul isi freaca putin mainile si astfel albinele nu-l inteapa in timpul lucrului ; de asemenea, aruncand in afumatorul aprins cate o bobita de propolis fumul dat albinelor din stup este placut si linistitor.
Propolisul are si pentru oamenii bolnavi multiple foloase, aratate intr-o alta lucrare scrisa in colaborare cu un medic : « Produsele albinelor in sprijinul sanatatii omului. » de Dr. M Ialomiteanu si Hristea.
Felul cum se pot obtine cantitati mai insemnate de propolis si cum poate fi pastrat si preparat in solutii, sunt expuse la partea de tehnologie apicola a studiului acestei carti."
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
andrei_salaj
Apicultor
Din: Zalau,Salaj
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 657
|
|
interesante postari..continuati
_______________________________________
Telefon:0747823338
ID messenger: tarba_andy
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
4. CUM ASEZAM STUPII IN PRISACA
Stuparul, ordonat si cuprins de dragul albinelor sale, cauta sa-si lase o parte din interiorul lui sufletesc in aranjarea coltului de gradina unde-si are asezati stupii. Captivat de grija de a-si aranja un cadru cat mai frumos, adesea neglijeaza o serie de elemente naturale datorita carora activitatea normala in stupina este stanjenita.
Uniformitatea, ingramadirea prea mare a stupilor, dispunerea lor si a vegetatiei absolute regulat in stupina , produc o stare de dezorientare a albinelor, mai ales tinere, in toate fazele si mai ales la inceputul culesului mare si in primele zboruri de primavera. Albinele intoarse de la camp nimeresc in stupi asemanatori, cu aceeasi culoare si dispusi intr-un cadru similar.
Albinele mai batrane, capabile sa-si fi imprimat intuitive locul se ratacesc mai greu.
S-au facut studii amanuntite pentru a se arata pericolul acestor rataciri a albinelor, care in natura se adapostecsc in scorburi de diferite forme si plasate la distanta. S-au folosit atat albine vopsite cat mai ales stupi cu albina italiana(galbene), plasati intre stupi cu albina obisnuita.
Rezultatele au fost in unele cazuri foarte grave. Astfel, dr. Borhert in 1928, utilizand albine vopsite intr-o stupina pavilion a observat ca in timp de 19 ore si 30 min. , din 2733 albine vopsite, 96 sau 3,4la mie au nimerit in stupi vecini. I timpul culesului mare, ratacirea albinelor la stupii asezati intr-un singur rand a fost de 26,7%(din 809 albine vopsite 216 au intrat in stupii vecini). Dezorientarea creste mult cand stupii sunt asezati inghesuit, vopsiti lafel si in acelasi cadru, fara a avea vreo vegetatie ( pomi, flori, arbusti). Borhert a constatat in aceasta situatie, folosind stupi galbeni, lipiti unul langa celalalt , in timpul recoltei mari , ca 49%din albinele vopsite au nimerit in stupi vecini.
de Veceslav Harnaj - prima parte, Romania apicola, noiembrie 1947
Modificat de Laurag (acum 15 ani)
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
Prof. Poltev, folosind o colonie de albine iatliene, plasata in coltul stupinei, a constatat dupa cateva zile prezenta albinelor galbene in coloniile vecine , pana la o distanta de 25 m. de la stupul italian. In genere se pot observa urmatoarele caracteristici in zborul albinelor din interiorul unei stuparii in care stupii sunt de acelasi fel si uniform asezati :
1. albinele se ratacesc disorientate in stupina - sunt atrase de zgomotul (zumzetul) albinelor din stupii cu colonii puternice. Deci coloniile puternice se intaresc , iar cele slabe isi pierd din culegatoare.
2. stupii vopsiti in culori inchise atrag un numar mai mare de albine ratacitoare, pe cand cei deschisi slabesc in aceeasi proportie.(Dr. Borhert)
3. la reintoarcere de la cules multe albine se indreapta din greseala catre randurile marginase de stupi, asezate in drumul de reintoarcere, intarind aceste colonii in detrimental celorlalte colonii din interior si in special extrema opusa .
4. daca avem vanturi permanente cari sufla in aceeasi directie, albinele sunt involuntary deplasate dupa directia vantului. Se intelege ca la un rand de stupi ssezati unul langa altul, multe albine vor intra in stupul vecin datorita acestei cause. Vom avea si in acest caz o parte de stupina imbogatita in culegatoare in detrimental celui din directia de bataie a vantului.
partea a doua.
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
continuare...
Migratia albinelor si ratacirea acestora in masa in alti stupi atrage urmatoarele consecinte nedorite:
1. inlesneste raspandirea bolilor;
2.tinerele regine iesite la fecundare pot nimeri in stupii vecini unde vor fi omorate;
3. ingramadirea de albina in unii stupi si depopularea altora duce la dezechilibre care au ca rezultat scaderea recoltei - productiei;
4. ratacirea sistemaica duce la cresterea nervozitatii albinelor ; ele devin rele si inteapa oamenii si animalele;
5. in unele cazuri reprezinta o predispozitie la furtisag;
lucrarile de selectie sunt stanjenite, matci mediocre lasan impresia unei calitati deosebite dupa cantitatea de miere produsa de colonia respectiva;
Masuri pe care le luam in aceste conditii pot fi impartite in 3 grupe:
A. VEGETATIA DIN PRISACA;
B. VOPSIREA STUPILOR
C. ARANJAREA STUPILOR IN STUPINA.
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
Laurag
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 147
|
|
CONTINUARE...
A. VEGETATIA DIN PRISACA
O stupina trebuie sa fie adapostita de vanturi prin crearea de plantatii dese si suficient de inalte numite garduri vii;
In stupina prezenta pomilor este indispensabila. Stupii trebuie sa aiba mult soare de dimineata pentru a fi albnele indemnate a iesi la cules cat mai devreme si stupii sa fie incalziti de razele soarelui primavara; tot atat de importanta este umbrirea stupilor in timpul caldurilor mari din orele pranzului de vara.
Pomii ce se sadesc in gradina nu trebuie sa fie din cei ce cresc mari; se prefera specii pitice combinate cu arbusti. Pomii inalti obliga albinele sa zboare la o inaltime foarte mare ce le face vulnerabile la vant. Roii sunt greu de prins daca se prind de varfurile acestor copaci.
coroana pomilor si orice alta vegetatie nu trebuie sa impiedice zborul liber al albinelor catre stupi.
Este de dorit evitarea uniforma a pomilor; daca e importanta estetica, optati pentru dispunerea geometrica a acestora si tipul pomilor sa fie diferit. Gradina trebuie imbogatita cu cat mai multe flori.
Modificat de Laurag (acum 15 ani)
_______________________________________
"Omul nu are port, timpul nu are tarm. El curge iar noi trecem!" LAMARTINE
|
|
| pus acum 15 ani |
|
dragos2006
Apicultor
Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 4502
|
|
In "almanahul stuparului" din 1984 am gasit un interviu cu V. Harmaj , inceputul mi se pare interesant :
"Multi dintre cititorii nostri stiu ca prof. dr. ing. V. Harnaj , presedintele APIMONDIEI nu este nici biolog , nici medic veterinar , nici botanist , ci specialist in ... hidraulica. Un specialist de elita , adica doctor in stiinte , prof. universitar , autor al unor remarcabile lucrari originale. Pentru contributiile sale in acest domeniu a fost ales membru al academiei de stiinte din New York , a primit numeroase distinctii . " Eu sunt un stupar amator" - ne-a spus domnia sa cu modestie , la inceputul acestei intrevederi pe care ne-a acordat-o . " Toata aceasta activitate pe care am depus-o in domeniul apiculturii , activitate care nu are in esenta o legatura cu profesiunea si cu formatia mea tehnica , reprezinta o veche si constanta pasiune . O pasiune careia i-am inchinat intreaga mea viata si care mi-a oferit multe satisfactii . Printre care se numara desigur , si aceea de a fi fost reales , pentru A PATRA oara consecutiv , presedinte al APIMONDIEI ... "
PS ce vremuri ! pe atunci presedintele ACA era reales presedinte APIMONDIA acum presedintele ACA se apara cu gorile 'suedeze" de apicultori cand organizeaza congresul...
_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)
|
|
| pus acum 15 ani |
|
