|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1334
|
|
Indicele glicemic
E un indicator mult discutat dar de multe ori prost inteles, care
caracterizeaza nivelul de absorbtie a diferitelor tipuri de carbohidrati, in
procesul digestiei. Pe scurt, carbohidratii nu sunt la fel absorbiti de corpul
omenesc, de unde rezulta ca dietele care au doar calcularea cantitatii de
glucide pot sa induca in eroare.
Si ca metoda de calcul al indicelui,sunt multe versiuni, contradictorii. Dupa
unii, indicele ar fi calculat astfel: se consuma o cantitate deintr-un aliment
care sa contina o anumita cantitate de carbohidrati (de obicei 50 g). Acestia
se transforma in procesul de digestie in glucoza, care trece in sange si se
poate masura. Dupa aceasta metoda se zice ca se masoara procentul de zahar din
sange la 3 ore de la ingerarea alimentului. Acest procent se compara cu
procentul de zahar in cazul cand se ingereaza 50 g de glucoza, luata ca
etalon. Raportul celor doua valori inmultit cu 100 da indicele sau indexul
glicemic.
O alta modalitate de calcul, mai aproape de ce se doreste este masurarea
continua a glicemiei pe o perioada de doua ore de la ingerarea a 50 g de
carbohidrati (continti intr-o cantitate sigur mai mare din produsul analizat).
Se face un grafic si se calculeaza cantitatea suplimentara de zahar care a
aparut in sange datorita consumului acestor carbohidrati, pe toata aceasta
perioada. Aceasta cantitate se compara cu cantitatea de zahar suplimentar din
sange daca se consuma 50 g de glucoza, luata ca aliment de referinta. Se face
acelasi raport si se obtine indicele glicemic.
Explicatia absorbtiei diferite a carbohidratilor se datoreaza faptului ca ei
pot fi constituiti din diferite tipuri de zaharuri de la monozaharide ca
fructoza, glucoza dar si galactoza,manoza, riboza etc., la dizaharide ca
zaharoza dar si lactoza, maltoza etc., trizaharide ca melezitoza, erloza,
rafinoza,solatrioza, la polizaharide ca amidonul, celuloza, inulina etc.Unele
din aceste glucide nu sunt digerabile in intestinul subtire ci sunt degradate
doar de flora intestinala din intestinul gros. De ex inulina, care are un lung
lant (pana la peste 100) de molecule de fructoza, este o foarte buna hrana
pentru flora buna din intestinul gros, care o transforma in enzime si
aminoacizi utili organismului, dar nu in glucoza care sa se gaseasca in sange.
Sunt doua sisteme de calcul a indicelui glicemic, cel european care are ca
etalon de comparatie glucoza si care da valori ale indicelui de la 115-120la
valori aproape de zero (ex otetul are indicele 5). Sistemul american are ca
baza de comparatie painea alba, care in sistemul european are indicele 70. De
aici rezulta indici mai mari in sistemul american, iar coeficientul de
convertire dintr-un sistem in altul este prin inmultirea cu 0,7.
Utilitatea cunoasterii indicelui glicemic este data de constatarea ca
pancreasul elibereaza in organism o cantitate de insulina corelata cu
cantitatea de zahar din sange deci pancreasul este solicitat proportional cu
acest indice glicemic, la ingerarea aceleiasi cantitati de carbohidrati. S-a
mai constatat ca depunerea de grasimi este cu atat mai mare cu cat secretia de
insulina este mai mare intr-o perioada scurta de timp.
In general alimentele cu indice glicemic mare au absorbtie rapida si
solicita mai mult pancreasul, care elibereaza multa insulina. Glucoza din
sange patrunde in muschi si produce energie, dar si in tesutul adipos unde
depune noi grasimi sau se inmagazineaza in corp sub forma de glicogen.Dupa
catva timp insulina pompata in sange va crea hipoglicemie si curand nevoia de
realimentare. Alimentele cu indice glicemic mic se absorb mai lent, pe masura
ce corpul consuma energie si deci ar fi mai sanatoase.
Indicele glicemic a fost introdus de David J. Jenkins de la Universitatea din
Toronto, in 1981. Sunt mai multe clasamente cu alimetele in functie de
indicele glicemic. Unul dintre acestea considera ca alimente puternic
glicemiante cele cu indicele glicemic mai mare de 70, cele cu indicele intre
70 si 55 sunt considerate mediu glicemiante iar cele sub 55 sunt slab
glicemiante.
Pentru produsele stupului: indicele glicemic al mierii este 60, al glucozei
100, al fructozei 23, al zaharului alb 70.
Alte produse puternic glicemiante sunt , curios, berea (110), siropul de
porumb (115), sirop de orez (100), faina de orez (95), cartofi prajiti (85),
morcovi fierti (80). Pe net sunt tabele cu astfel de indici, dar cu
variabilitate destul de mare, dupa sursa.
Exista si multe critici ale acestui sistem de clasificare. Masuratorile
glicemiei difera de la persoana la persoana ba chiar la aceeasi persoana, la o
repetare a experimentului. Acelasi produs are mare variabilitate functie de
modul de preparare (ex morcovii proaspeti au indicele 30, iar fierti -80).
Alimentele in stare lichida au de obicei indice glicemic mai mare, de asemenea
in stare conservata. De asemenea daca un aliment puternic glicemiant se
consuma impreuna cu altul slab glicemiant (de ex cu o salata), indicele lui
glicemic scade. Pe de alta parte unele alimente cu indice glicemic mare sunt
indicate pt consum ca au un aport mare de vitamine sau aminoacizi. Pe de alta
parte si consumul de substante slab glicemiante poate avea efecte nedorite. De
ex s-a constata ca un consum mare de fructoza poate crea disfunctii hepatice
si acidoza metabolica, de asemenea se pare ca duce si la cresterea rezistentei
la insulina si deci la diabetul de tip 2, al batranetii.
Ar mai fi multe de spus, dar nu este un forum de alimentatie.
|
|
