ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI
Lista Forumurilor Pe Tematici
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL | Reguli | Inregistrare | Login

POZE ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Roxxy22 Profile
Femeie
25 ani
Cluj
cauta Barbat
25 - 48 ani
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL / STIATI CA...? / citeva informatii interesante. Moderat de orbanstefan64
Autor
Mesaj Pagini:  1 2
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
ARGENTINA 1978.cea mai mare firma  ,, Carasco " 25 de mii de fam.de albine 16 apicultori permanenti.

MEXIC  1978. una din cele mai mari firme apicole din lume ,,Miel  Carlota " a inceput activitatea in 1943 cu 10 stupi  dupa 20 de ani a ajuns la un patrimoniu de 50 de mii.de stupi.


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In Californias-a infiintat un trust apicol pentru polenizare in anii65-70 cu un nr.de 600 fam de albine cu 10 ani mai tarziu au ajuns la 75 de mii.

pus acum 14 ani
   
florin 81
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1
Interesant,oare o sa ajungem si noi vreodata la asemenea performante?ce ziceti domnu Ardelean? 

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537

florin 81 a scris:

Interesant,oare o sa ajungem si noi vreodata la asemenea performante?ce ziceti domnu Ardelean? 


Noi nu poate copiii copiilor nostri ,ar putea avea o sansa ,dar acolo nu la noi .  


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Fi atent florine ; in Australia inca din anii70 se lucra cu magazii pe stupi de 8 rame . Ramele erau fixe in magazii dar aveau masini mari de descapacit si centrifugi industriale unde ramele nescoase din magazii intrau in centrifuga ,cu o asemenea centrifuga se extragea in jur de ,,O TONA DE MIERE PE ORA "

       


pus acum 14 ani
   
milu56
Apicultor

Din: Almeria
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1252

ioanardelean55 a scris:

Fi atent florine ; in Australia inca din anii70 se lucra cu magazii pe stupi de 8 rame . Ramele erau fixe in magazii dar aveau masini mari de descapacit si centrifugi industriale unde ramele nescoase din magazii intrau in centrifuga ,cu o asemenea centrifuga se extragea in jur de ,,O TONA DE MIERE PE ORA "

       


Sunt perfect deacord ca asaceva,este mare usurinta.


_______________________________________
Albina trebuie apreciata pentru organizare harnicie si igiena.

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In 1971 la Moscova a avut loc cel de-al XXlll-lea congres international de Apicultura undfe au participat 3 mii de savanti si specialisti in Apicultura din peste 40 de tari.      

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Potrivit datelor furnizate in 1978 de catre UNESCO si alte surse
,in lume existau 54 milioane familii de albine.      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Prima masina de faguri artificiali a fost inventata in 1857 de M.  Mehring,,

Prima centrifuga a fost facuta in 1885 de F.  Hruska.

In Rusia in1882 au fost inventate valturile pentru fabricarea fagurilor artificiali de catre un muncitor din Odesa  K.A.Kuzimenko.          


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Prima carte romaneasca de apicultura, Economia stupilor a fost scrisa de un medic si carturar din transilvania  IOAN PIUARIU-MOLNAR,si a fost publicata in anul 1785.      

pus acum 14 ani
   
milu56
Apicultor

Din: Almeria
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1252
Da asa este,interesanta e isoria stuparitului.

Adevărate nestemate în coroana regală a timpului …

Alvina – albină; cera – ceară; favus – fagure; mellus – miere; pastus – păstură.
Pornind, deci de la fondul principal de cuvinte, constatăm că apicultura şi produsele sale (pe
lângă faptul că s-au respectat şi au fost respectate, ocupând, pe aceste meleaguri, cum
spuneam în numărul trecut al revistei, locul doi, după pâine) au avut un traseu continuu,
viguros marcat, colonizarea Daciei de către romani devenind una dintre mărturiile milenare
şi în acest sens.
Fagurii pietrificaţi, descoperiţi în câteva râuri din Ardeal şi păstraţi la muzeul din
Turda, tăbliţele acoperite de ceară, folosite pentru înscrisuri de către romani, descoperite
într-o mină părăsită de la Roşia Montană din Apuseni, informaţiile furnizate de operele unor
istorici din antichitate, precum Herodot şi Xenofon, sunt alte dovezi solide ale existenţei
unei apiculturi înfloritoare prin părţile noastre.
Dar, ca şi alte domenii, şi apicultura a cunoscut progresul sau regresul, în funcţie de
perioada istorică traversată. Migraţia popoarelor, jurisdicţia diferită de până la Unirea
Ţărilor Române, birurile generatoare de lipsă de mijloace materiale şi altele au dus la
înregistrarea unor întârzieri în dezvoltarea apiculturii, în transformarea apiculturii primitive
într-una modernă.
Dar, în 1794, Ioan Tomici din Caransebeş înfiinţează prima şcoală de apicultură
românească. La 1823, el tipăreşte şi o carte: Creşterea albinelor sau Învăţătură despre
îngrijirea stupilor cu magazine. Recomandările pe care el le face sunt încă actuale:
“… hrana cea mai plăcută şi folositoare albinelor este mierea limpede, strânsă prin truda
lor …”. Apoi, substanţa de matcă, confirmată ştiinţific abia de câteva decenii, la Ioan
Tomici avea determinare clară: “Mirosul mătcii este deosebit de plăcut albinelor şi se pare
că în lipsa acestuia ele nu ar putea să supravieţuiască. Acest miros este atât de puternic încât,
dacă el lipseşte din stup sau din roi, albinele devin agitate şi încep să-şi caute cu înfrigurare
matca. Mirosul este cel care le semnalează că maica lor se află în mijlocul roiului …”.
Acelaşi autor, vorbind despre comunicaţia dintre albine, face în cartea citată următoarea
precizare: “În urma observării semnalelor şi comportamentului albinelor, putem trage
concluzia că ele dispun de un sistem de comunicare: dacă o albină descoperă vreo sursă de
miere, ea se va întoarce la stup pentru a le anunţa pe surorile sale despre această descoperire
şi apoi va ieşi din stup însoţită de mai multe dintre ele, îndreptându-se împreună spre sursa
de hrană”.
De fapt, Ioan Piuariu-Molnar, oftalmolog şi învăţat transilvănean, a fost primul care a
publicat, în 1785, prima carte românească de apicultură (tipărită cu caractere chirilice),
intitulată Economia stupilor. În această lucrare el vorbeşte şi despre folosirea stupilor de
lemn, prevăzuţi cu magazine şi cu gratii separatoare, aşa cum le folosea un apicultor din
Sadu, în apropiere de Sibiu. Au urmat, apoi, alte contribuţii la îmbunătăţirea stupului
modern: N. Grand (1837-1893), G. Hermes (1874), R. Begnescu (1898), Al. Atanasiu-
Albină (1916), G. Hanganu (1930), V. Harnaj şi N. Romanescu (1948), până la stupul
standard folosit, în prezent, în România.
Prezenţa gândirii tehnice româneşti în domeniul modernizării stupilor sistematici este
confirmată (F. Begnescu, 1925) de faptul că stupul îmbunătăţit de N. Grand a fost
recomandat oficial la vremea lui sub numele de stup Berlepsch-Grand; de faptul că stupul
orizontal al lui G. Hermes, foarte criticat (R. Begnescu, 1898), poate fi considerat strămoşul
stupului orizontal românesc STAS 4170-50, că stupul vertical cu două corpuri al
lui R. Begnescu (prezentat în 1898) este bunicul stupului vertical românesc cu trei corpuri
STAS 8128-68, iar prototipul îmbunătăţit prin strădania prof. dr. ing. Harnaj şi a


_______________________________________
Albina trebuie apreciata pentru organizare harnicie si igiena.

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
IN anul 1873,Visarion Roman a alcatuit o prognoza ,,sui generis'',pe care a corelat-o cu sfaturi practice pentru stuparit  si a publicat-o in calendarul ,,Amicul Poporului'' ,editat la Sibiu.

IANUARIE sau (GHENAR)

  IANUARIE:,,Ianuarie cald nu e un semn de an manos .Dupa ianuarie uscat si geros urmeaza februarie cu nea.Negura din ianuarie aduce februarie umed. Cand norii se trag spre miazazi , urmeaza frigul, cand se trag sper miaza -noapte , vine caldura''.

   In acelasi calendar au fost publicate unele indrumari concrete destinate apicultorilor.

   IANUARIE: Lasa albinele sa zboare cate putin in zile mai caldute , cand nu este nea in apropiere, iar cand e gerul mai mare sau ninge, pazeste-le de frig si de soareci ''.

  CONTINUAREA IN ,,FEBRUARIE''               

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In anii 1970-1980 in U.R.S.S. in colhozuri la fermele apicole apicultorii erau platiti dupa cum urmeaza;

Pentru intretinerea unei fam. de albine; iarna -30 copeici, vara -12,5 copeici lunar; pentru o noua fam, obtinuta -2 ruble; pentru 1 kg, miere hrana -10 ruble; si miere -marfa-15 ruble, pentru fiecare fagure cladit-7,5 copeici; pentru 1 kg. ceara-2 ruble; iar pentru transportul familiilor pentru cules si polenizare -10 copeici.


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Cele mai importante centre din lume de cresterea si ameliorarea matcilor sint in Austria, Italia , Rusia ,S.U.A. si Australia.

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
FRANCOIS HUBER,   APICULTORUL NEVAZATOR

                              1750--1831

  Francois HUBER s-a nascut la 2 iulie 1750, la Geneva. La virstra de 17 ani,era deja pe jumatate orb, atunci a cunoscut-o pe Marie-Aimee- L u l l i n,fiica primarului Genevei. La varstra de 18 ani Huber era deja orb pe deplin. Cei doi voiau sa se casatoreasca .dar din cauza parintilor lui Marie csatoria a avut loc dupa sapte ani . Dupa o casnicie amoroasa de 40 ani Francois Huber si-a pierdut sotia ,despre care afirma mai tarziu ; ,,Cita vreme a trait, n-am stiut ce inseamna sa fi orb" . un ajutor insa si mai mare l-a dobindit de la un servitor in virstra  Francois  Burnens. Harnic si inteligent, Burnens era realiztorul ideilor lui Huber.
Potrivit reprezentarilor lui Huber,Burnens a construit un stup cu fagurii ca o carte ,ramele erau prinse in balamale pe o margine ,de asemenea au mai construit un stup de observatie din sticla ,unde,au putut asista la depunerea oualor de catre matca, la razboiul dus de albine impotriva traintorilor la sfirsitul verii s.a. Ei au descoperit ca matcile nu se imperecheaza in stup ci in aer liber in afara acestuia , ca hrana constituie principalul agent determinant al faptului ca daca larva se va transforma intr-o lucratoare sau intr-o matca. si ca ceara este produsa de lucratoare in organe specializate ale corpului lor .  De asemenea el a mai avut observatii valoroase si in legatura cu roirea familiilor de albine,. Huber a fost un cercetator deosebit de onest si metodic .Rezultetele observatiiilor au fost repetate si abia apoi date publicitatii in 1792, la Geneva . Personalitatea apicultorului H u b e r  a trezit interesul lumi stiintifice si literare astfel i s-a acordat numeroase onoruri si distinctii. A fost numit membru al Academiei franceze de stiinte.
  Francois H u b e r  a fost un cercetator al naturii talentat,harnic si peste masura de capabil ,care a vazut albinele mai bine decit un mare numar de contemporani ai sai vazatori.
Francois H u b e r a murit la virstra de 81 de ani ,la 22 decembrie 1831 .  Pe o placa de bronz de pe zidul unei vile din Lausanne trecatorului i se aminteste ca ,,Aici a trait si a crescut albine cercetatorul orb al vietii albinelor   FRANCOIS H u b e r.

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
FEBRUARIE     ( FAURARUL )

       Februarie alb intareste semanaturile. Februarie urat infrumuseteaza pe mai. Cind nu ingheata in Februarie ,nu e semn de an manos , Negura de apus arata ger.Daca apa curgatoare e calda ,va urma gerul mare ,Viforele ce nu vin in faur, se razbuna pe,,primavara". 

      FEBRUARIE ; ,,Curata si aerriseste stupiisi celor mai slabi pune-le mancare; tot acum e timpul de a transporta cosnitele de albine ( coloniile de albine ) cumparate sau pe care vrei a le muta ".                   

    Continuare in Martie

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Stiati ca ?????

  Acarapioza se aseamana cu Varroza ?

In primavara anului 1904 ,s-a produs o mortalitate neobisnuita al albinelor in insula Wright ( coasta de sud a Angliei ) , care s-a raspindit ,pina in 1917 , in toata Anglia si Irlanda. In unele regiuni pierderile au fost estimate la 90% din populatie.
Cauza a fost lamurita de H a r v e y si R e nn i e , care au gasit in traheele albinelor un acarian numit mai tarziu ,Acarapis  Woodi, Acarianul s-a raspandit apoi in ;Franta si Elvetia (1921 ), Austria si Bavaria (1923) , U.R.S.S. ( 1926 ), Italia  ( 1930 ) ,Alsacia ( 1931 ) . Abia dupa 50 de ani s-a descoperit un acaricid eficace, lichdul lui F r o w ,        

  Atentie deci !!!

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
stefan1
Apicultor

Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
Stiati ca de la aceasta situatie din apicultura engleza au demarat cautarile Fratelui Adam (Karl Kerle) calugar la Manastirea Benedictina din Buckfast- Devos din sudul Angliei, deci cautarile care s-au finalizat prin creerea rasei Buckfast?
  Stiati ca rasa Carnica este una din cele mai razistente la Acarapis Woodii?


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Mic dictionar al apicultorului

  ALBINA -- institut de credit si economii in Sibiu,intemeiat la 1871 cu sucursale la Bucuresti, Brasov ,Cluj ,Dici-Sin -Martin-,Lugoj,Medias, Targu-Mures,Timisoara. In 1895 la sediul institutului luau masa zilnic, 50 elevi saraci de la liceele din Sibiu .Nationalizat in 1948.   

         


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
,, Albina Romaneasca "

Primul ziar in limba romana din Moldova, editat de Gheorghe Asachi la 1 iunie 1829 . pe prima pagina avind o albina ,o lira si un caduceu aplecat asupra unui glob terestru ,totul inconjurat de razele soarelui ; iar sub gravura , versurile;

  ,,Este albinei dorul si lege ,din flori miere a culege ".
 
Apare pina in 1859 ; din 1850 ,,Gazeta din Moldova".      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
,,
   ,,ALBINA '' -revista enciclopedica populara aparuta cu intreruperi, la Bucuresti ( 1897 -1916, 1922 - 1928, 1933 -1937, 1945 - 1948 ) . Din 1948 apare ca revista a Asezamintelor culturale din Romania. La conducerea ei a fost printre altii, C. Radulescu- Motru,Gh, Adamescu, Gheorghe Cosbuc.      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
ALBINA-  tipografie la Iasi, infiintata de Gh. Asachi in anul 1832.  

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Stiati ca ;

  Inca din anul 1930 negustorii de miere foloseau un aparat ce specifica culoarea mieri numit ,,MELOSCOP"

Intr-o sticluta de apr.50 gr.se punea mierea care urma sa o cumpere de la producator . aparatul avea in dotare 10 fisiute de sticla colorate in 10 nuante incepand cu gelbenul cel mai deschis si sfarsind cu brunul cel mai inchis .aceste fasi de sticla erau numerotate de la 1-10. se stabilea culoarea mieri si se nota in contract numarul fasiei de sticla care corespundea cu culoarea mieri  ,astfel nu se putea schimba mirerea din momentul intelegeri si pina la ridicarea marfi.      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Stiati ca ;
   
  Charton   a  nascocit un aparat  numit ,, GLOSOMETRU'' care nu e decat o cutiuta de tabla de marimea unei cutii de chibrituri ,  cu care se masoara lungimea troampei la albine . Informatie aparuta in 1945 .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Dictionarul de Botanica da urmatoarea definitie : Nectar, cuvant derivat din limba greaca ; Nektar, care inseamna bautura zeilor, este sucul dulce secretat de plante in nectariile lor ,care la randul lor sint niste organe glandulare situate in diferite parti ale plantelor  ( de obicei in structura florilor .)        

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
L. L. Langstroth a descoperit necesitatea ventilatiei ascendente a famiililor ce ierneaza in aer liber.
Initial , Langstroth s-a gindit ca protejarea prin impeachetare sau prin folosirea stupilor cu pereti dubli ar putea rezolva problema umiditatii din stup. Mai tirziu ,a inteles ca supraapreciase avantajele protejarii totale a stupilor si si-a concentrat atentia asupra gasiri unei modalitati de a scapa de cea ce el numea ,, Respiratia albinelor ".


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Ca rezultat al experientelor efectuate cu stupi cu pereti dubli si stupi cu pereti simpli, dintre care unii cu capacul ridicat la o inaltime de 1 1/4 cm. Langstroth a descoperit ca ventilatia ascendenta este esentiala pentru buna iernare a familiilor in aer liber.
  In prima editie a cartii sale  ( 1853 ), Langstroth scria ; ,, Nici chiar cele mai scazute temperaturi inregistrate in zonele unde albinele se pot dezvolta nu pot distruge o familie puternica , dispunand de cantitati suficiente de miere , decat indirect daca aceasta ester pusa pe faguri goi ...." si  ,, Intr-adevar cind este frig, este necesara o foarte libera admisie de aer ...."


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In lucrarea sa ulterioara  ( 1857 ) Langstroth prezenta rezultatele experientelor care au demonstrat necesitatea ventilatiei ascendente a stupilor in timpul ierni si a aratat cum se poate realiza .
  Se recomanda in mod curent inchiderea urdinisului inferior, ridicarea parti frontale a podisorului la cel putin 1 cm. practicarea de gauri in partea frontala a stupului si vopsirea partilor frontale in negru ,      


pus acum 14 ani
   
bucovineanu
Apicultor

Din: jud Suceava
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1538
Se refera la stupii cu doua urdinisuri. Cat priveste curentii ascendenti aici e o problema sensibila. Daca acum doua sute de ani era recomandata iernarea in aceste conditii, intre timp s-au mai schimbat lucrurile. S-a constatat ca existenta curentilor ascendenti puternici este daunatoare unei bune iernari. Se pierde caldura, albinele consuma mult, apare diareea si de aici necazurile.

_______________________________________
Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Intr-un an ,o familie de albine consuma circa 100 Kg de miere, 50 Kg polen si 50 litri de apa.

  Ca sa culega 1Kg miere ,o albina ar trebui sa cerceteze 2-5 milioane de flori si sa parcurga o distanta egala cu ocolul pamantului , Pentru aceasta insa ar trebui sa traiasca de o suta de ori mai mult .

Pentru a aduce 100 g apa in stup ,albinele au nevoie de cca 3 000 de zboruri.

O albina recolteaza in medie la fiecare zbor cca 15 mg .polen. Astfel, pentru 1 Kg polen ar trebui sa efectueze cca 67 000 zboruri.           


pus acum 14 ani
   
romikele
Apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1025
Mai aveti Almanahul stuparului?   

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Dece ma intredati ? IL am sigur ca da .

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
romikele
Apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1025
Acolo sunt multe informatii interesante, din pacate nu mai dau de el.

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Urmariti acest topic si o sa aflati si mai multe lucruri interesante decat scrie in almanah .

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
HERMES    Parintele stupului orizontal     

   Originar din Germania a fost primul stupar, care intre anii 1870 - 1880 a introdus stuparitul sistematic in Moldova .Mai exact in comuna Tibanesti _Vaslui.

  Cum arata acesat stup ? Era un stup orizontal cu 20 rame .avind ramele dispuse in pat cald. 
  O caracteristica deosebita in constructia acestui stup era ,, imbracamintea " cu papura s-au trestie . Partea dinapoi a stupului si opusa urdinisului se inchidea cu un perete mobil prins in 2 foraibere , care servea la deschiderea stupului pe la spate . si era folosit la curatirea  fundului stupului .
     


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Carl von Linne, naturalist si medic suedez, (Rashult  1707 - 1778 ).

  La varstra de 24 de ani el a conceput celebra clasificare a plantelor , bazata pe caracterelor staminelor si pistilelor  clasificare pur conventionala ,care a avut un mare succes . Din cauza invidiei el se simte fortat sa-si paraseasca patria facind peregrinari in Olanda , unde a elaborat cele mai inportante lucrari . Viziteaza Anglia apoi Franta ,se intoarce in Suedia . Medic ,botanist ,apoi presedinte al Academiei din Stokolm isi incheie cariera ca profesor la Uppsala. El are mai multe lucrari publicate .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In U.R.S.S. in anul 1978 in sistemul ministerului agriculturii lucrau peste 1,5 mii de zootehnicieni in apicultura .








           

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
milu56
Apicultor

Din: Almeria
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1252

ioanardelean55 a scris:

In U.R.S.S. in anul 1978 in sistemul ministerului agriculturii lucrau peste 1,5 mii de zootehnicieni in apicultura .








           

Acum cati mai lucreaza?


_______________________________________
Albina trebuie apreciata pentru organizare harnicie si igiena.

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
APRECIREREA SI SELECTIA FAM. DE ALBINE

  Aprecierea si selectia se face dupa suma indicilor economici ;

    1. Productia de miere si ceara.
   
    2. Puterea Familiilor de albine si prolificitatea matcilor.

    3. Rezistenta la iernat.

    4. Tendinta de roire.

    5. Starea sanatatii fam. de albine si adaptarea la conditiile de cules tipice pentru zona unde se afla stupina .        

Vom continua.

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Stiti ce arbore e numit "arborele de miere" ?  Evodia!!! Evodia hupehensis si evodia danielsis.La noi intalneste conditii optime de dezvoltare, in patrea de sud vest a tarii.Infloreste in perioada iulie-august si perioada de inflorire dureaza 30 de zile.Florile de culoare alba, sunt grupate in inflorescente bogate de pana la 1500-1700 de flori. Cantitatea de nectar variaza intre 1-1,2mg/floare cu o concentratie in zahar de 55%. Productia de miere a fost evaluata la 2900-3000Kg/ha, o familie de albine putand culege pana la 50kg de miere pe sezon.

_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
O matca poate depune in 24 de ore, in anumite conditii, 2000-3000 de oua, care cantarite,depasesc de doua ori greutatea corpului ei.

_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Viteza maxima de zbor a unei albine ajunge la 70Km/ora.Incarcata cu nectar sau polen, viteza se reduce la 20Km/ora(440 batai de aripi/secunda)

La intoarcere, cand sunt incarcate, sunt foarte vulnerabile si le inhata prigoriile,randunicile...


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Ca sa culeaga un kg de miere, o albina ar trebui sa cerceteze 2-5 milioane de flori si sa parcurga o distanta egala cu ocolul pamantului. Pentru aceasta, ar trebui sa traiasca de o suta de ori mai mult.

_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Era in iarna anului 1898, intr-o seara friguroasa de februarie, cand inginerul german Wolfgang Schulze a ramas mult dupa lasarea intunericului in laboratoarele fabricii de bere in care lucra.


Cand si-a terminat munca, a stins lumina de la biroul sau, apoi a pasit prin intuneric spre iesire, cand, deodata, a vazut un fenomen uluitor: vasele in care se afla drojdia de bere iradiau o lumina fluorescenta. A fost ca un semn: din momentul acela, inginerul german a inceput sa studieze fara incetare ceea ce era considerat un simplu reziduu - drojdia. Surprizele nu au intarziat sa apara. La scurta vreme, Schulze a descoperit ca substanta aceea pastoasa si maronie avea o multime de insusiri legate de sanatate: aplicata pe piele, drojdia de bere vindeca foarte rapid ranile, iar administrata intern scurta convalescenta dupa diferite boli. Chiar si animalele slabite se inzdraveneau ca prin farmec atunci cand erau tratate cu ea. Incurajat de aceste rezultate, inginerul si-a tratat cu drojdie si sotia bolnava de cancer si - minune! - boala nu a mai progresat. Din nefericire, la vremea aceea era probabil mult prea devreme pentru asemenea descoperiri, asa ca observatiile si cercetarile lui Schulze au fost trecute sub tacere de catre comunitatea medicala, pentru ca apoi sa cada in uitare. Abia pe la mijlocul secolului al Xx-lea, cercetarile inginerului german aveau sa fie luate in serios de catre medici si biochimisti, un demers care a revolutionat stiinta in general si medicina in special.

Ce este drojdia de bere?

Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni microscopice, dar care se comporta ca niste adevarate uzine de medicamente, ce produc aproape intreaga gama de aminoacizi esentiali, toate vitaminele din complexul B, enzime, minerale in forma asimilabila (calciu, magneziu, fosfor) si anumite oligoelemente indispensabile vietii (in special seleniu). Sute de studii facute in ultimele decenii arata faptul ca substantele secretate de drojdia de bere joaca un rol esential in intretinerea sanatatii si in vindecarea unor boli, de la cele mai usoare la cele mai grave.
Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutritiv este faptul ca acopera carentele de vitamine din complexul B, care, mai ales acum, la sfarsit de iarna si inceput de primavara, afecteaza majoritatea oamenilor. Aceasta, in conditiile in care cele noua vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru functionarea oricarui organ sau sistem din corp. Vitamina B1 este necesara pentru sistemul nervos si cardiovascular, fiind folosita contra bolilor de inima, contra depresiei si a asteniei. Vitamina B2 este esentiala pentru piele, fiind indicata in toate afectiunile dermatologice. Vitamina B3 este implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos, in timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezistenta la infectii si la stres. Vitaminele B7 si B8 sunt implicate in metabolismul colesterolului si al proteinelor, fiind importante si pentru mentinerea sanatatii si rezistentei parului. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei si pentru mentinerea echilibrului hormonal, in timp ce vitamina B12, care actioneaza asupra sistemului nervos, mareste puterea de concentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. In fine, vitamina B15 - ultima descoperita - favorizeaza schimburile de oxigen la nivelul tesuturilor si este un remediu minune contra imbatranirii, contra infertilitatii si a bolilor hepatice. Numai din aceasta scurta enumerare si ne putem da seama de extraordinarele aplicatii terapeutice ale drojdiei de bere. Insa, inainte de a le cunoaste, va trebui sa aflam cate ceva despre modul de administrare a acesteia.

Cum se administreaza drojdia de bere
Drojdia proaspata

Este vorba de aparent banalul ingredient pentru cresterea aluatului, care se vinde in magazinele alimentare la calup, avand o culoare bruna si un miros de... bere. Se consuma in combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de miere de albine, frecandu-se pana cand se obtine o pasta omogena. Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, care se administreaza pe stomacul gol, dimineata, la pranz si seara.

Drojdia uscata

O gasim ambalata sub forma de pliculete, fiind in ultima vreme preferata de catre comercianti in fata drojdiei proaspete, care este mult mai greu de conservat si are un termen de valabilitate mai scurt. Inainte de a administra drojdia uscata, asigurati-va ca nu este aditivata sintetic, caz in care nu este recomandata in tratament. Este mai putin activa din punct de vedere terapeutic, dar in lipsa celei proaspete, poate fi folosita si ea cu succes. Mod de administrare: in jumatate de litru de suc de morcovi (obtinut casnic cu ajutorul storcatorului electric) se pun 2 lingurite de praf de drojdie uscata, se amesteca bine si se pastreaza la frigider. Se bea intreaga cantitate de preparat intr-o zi, fractionata in 3 reprize.

Tabletele de drojdie

Le gasim in farmacii si in magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie, conditionate sub forma de comprimate.... Sunt de regula foarte eficiente in terapie, fiind obtinute din culturi de drojdie selectionate asa incat sa aiba o concentratie ridicata de vitamine din complexul B si de seleniu. Se administreaza conform prospectului.
O cura cu drojdie dureaza minimum 10 zile si maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinala), urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Drojdia de bere in prevenirea bolilor
La copii: administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de crestere (ajuta la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihica si mentala armonioasa. Mai ales copiii bolnaviciosi, anemici, cu o slaba capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervozitate ar trebui sa consume drojdie de bere. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este, de regula, o treime din cea pentru adulti, iar pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adulti.
La adolescenti: vitaminele si aminoacizii din drojdie ajuta la reglarea proceselor hormonale, impiedicand aparitia unor fenomene neplacute la nivel fizic, cum ar: maturizarea intarziata a organelor genitale, aparitia eruptiilor puternice de acnee, hirsutismul la fete.. De asemenea, curele cu drojdie de bere (se administreaza in aceleasi doze ca la adulti) de 10 zile pe luna ajuta la dezvoltarea intelectului si la tinerea sub control a fenomenelor din sfera emotionala.
La adulti: acest produs natural este un excelent sustinator de efort, care ajuta la imbunatatirea performantelor fizice si intelectuale. Un alt element important este faptul ca drojdia de bere este un excelent remediu antistres, diminuand efectele nefaste ale acestuia asupra corpului si asupra psihicului.
La persoanele de varsta a treia: drojdia de bere, prin continutul sau de vitamine, aminoacizi si oligoelemente, este un excelent medicament pentru prelungirea tineretii biologice. La schimbarea anotimpurilor este utila o cura de 3 saptamani cu acest produs natural, care impiedica aparitia bolilor degenerative, sustine activitatea hormonala, mentine sanatatea sistemului nervos si a celui cardiac.

Drojdia de bere in tratamentul bolilor

Anemia, tulburarile de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a magneziului) - se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar foarte bogat in minerale si vitamine, dar care si ajuta la metabolizarea corecta a acestora. Mai mult, s-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui, ceea ce deschide noi perspective in tratarea anemiei, dar si a tulburarilor de coagulare, precum si a altor boli ale sangelui.

Hepatita virala A, B si C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu virusuri hepatice. El a observat in studiile pe animale de laborator ca rezistenta in fata acestor virusuri creste foarte mult atunci cand se administreaza drojdie de bere. "De vina" pentru aceasta imunitate sporita sunt niste compusi pe baza de seleniu, care ajuta activitatea unor celule ale sistemului imunitar.

Raceli si boli infectioase in general, deficiente imunitare - se administreaza vreme de 2-3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, precum si anumite vitamine continute de acest produs natural, maresc foarte mult rezistenta organismului la orice gen de infectie.

Supragreutate, obezitate - studii americane arata ca tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, repetate de mai multe ori la rand, ajuta la scaderea in greutate. Aceasta remarcabila proprietate se datoreaza cromului continut din belsug de drojdia de bere, oligoelement important si intr-o alta maladie in care acelasi remediu ajuta foarte mult, si anume diabetul.

Boli cardiovasculare cronice - consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine probleme decat cardiacii din loturile martor.

Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si in tulburarile psihice generate de stres.

Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice in general - se fac cure de o luna cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sunt de un real ajutor pentru imbunatatirea metabolismului celular la nivelul pielii.

Acneea - se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adauga masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si 2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten, unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.

Precautii la tratamentul cu drojdie

Cu exceptia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicatii la tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea interna a drojdiei de bere poate da o usoara balonare, caz in care se va administra un carminativ usor, cum ar fi praful de chimen sau de anason, din care se ia cate o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi.

Drojdia de bere si cancerul

Ciupercile Saccharomyces cerevisiae vazute la microscop

Studiile facute in Occident, mai ales in Germania , au aratat fara dubiu ca asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utila in tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, daca armurariul (prezentat in numarul trecut al revistei) era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iata mai multe elemente in acest sens:
Iradierea are mai putine efecte adverse atunci cand este asociata cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 lingurite pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evolutia bolnavilor de cancer, carora li s-a administrat acest produs. La pacientii tratati prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sanatate mult mai buna fata de pacientii tratati numai prin iradieri. Drojdia de bere stimuleaza apetitul, ajuta somnul si peristaltismul intestinal. De asemenea, protejeaza mucoasele - aspect important, mai ales in cancerul de gat si esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt indepartate si in ceea ce priveste manifestarile externe: formarea de ragade cu infectii, deformarea unghiilor si inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (Asociatia Oncologica Bavareza), a stabilit, in urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, ca "Afectarea datorata iradierii a scazut in proportie considerabila, inflamatiile au disparut, la fel si atrofiile pielii, care au fost inlocuite de epiteliu normal. Pana astazi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere". Asociatia Oncologica Bavareza mentioneaza in scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere impotriva acestei boli.
Efectele directe ale tratamentului cu drojdie in boala canceroasa sunt in curs de cercetare, existand indicii serioase ca in cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determina stagnarea si apoi remisia formatiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observa la animalele de experienta tratate cu drojdie de bere faptul ca, in mai putin de trei luni, cancerul de prostata, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnica a acestui produs natural.


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Un Kg de miere, furnizeaza 4100 calorii, adica o cantitate egala de calorii egala cu cea furnizata de:
-5,675 litri de lapte
-1,680 Kg, carne de vita
-50 oua
-40 portocale
-25 banane


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Cel mai bogat continut in glucoza il are mierea din flori de lucerna(36,85%), cel mai bogat continut in fructoza, il are mierea de salcam(42%), cel mai bogat continut in proteine, mierea din flori de rapita iar cel mai bogat continut in saruri minerale il are mierea de mana, de zece ori mai mare decat celelalte tipuri de miere.

_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
andrei_salaj
Apicultor

Din: Zalau,Salaj
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 657
si care zici ca e mai buna?
si de ce are mierea de rapita un continut bogat de proteine?
   


_______________________________________

Telefon:0747823338
ID messenger:  tarba_andy

pus acum 14 ani
   
romikele
Apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1025
Importanta maxima a rapitei este aceea ca nectarul de rapiţă conţine o substanţă numită quercitină, care este un flavonoid antioxidant puternic, cu rol în combaterea tulburărilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare şi chiar a cancerului, poate încetini sau chiar opri procesul de degenerare a celulelor cerebrale ce pot cauza, printre altele, instalarea bolii Alzheimer şi, de asemenea, consumul acestei substanţe stimulează sistemele imunitare ale organismelor.
Acestea au ca rezultat dezvoltarea în forţă a familiilor de albine în timpul culesurilor de la rapiţă.


pus acum 14 ani
   
andrei_salaj
Apicultor

Din: Zalau,Salaj
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 657
e mai bogat in proteine pt ca ,contine foarte multe particule de polen.

in timpul rapitei,familiile se dezvolta din cauza culesului abundent de polen.

Modificat de andrei_salaj (acum 14 ani)


_______________________________________

Telefon:0747823338
ID messenger:  tarba_andy

pus acum 14 ani
   
dragos2006
Apicultor

Din: Rm. Sarat
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 4502

andrei_salaj a scris:

e mai bogat in proteine pt ca ,contine foarte multe particule de polen.

in timpul rapitei,familiile se dezvolta din cauza culesului abundent de polen.


  Ai fost vreo data cu stupii in pastoral la rapitza ?


_______________________________________
Moralitatea este instinctul de turma al individului. (Friedrich Nietzsche)

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Fratilor eu am deschis acest topic pentru informatii ,despre albine , apicultura in general si alte informatii de cultura generala ,nici decum pentru dispute s-au alte discutii de alt gen .
Consider ca e bine sa avem un topic numai pentru informatii diverse ,mai ales din apicultura si lumea albinelor .Sant atatea informatii pe care uni le-am mai citit s-au auzit dar sint uni care nu au de unde sa la afle decat prin acest mijloc de comunicare , nici eu nu stiu totul si citesc cu placere orice informatie din domeniu si nu numai ,sint atatea locuri unde se poate discuta orice si despre orice . Prin alte discutii nu facem altceva decat sa intrerupem sirul unor informatii care cu siguranta sant mai importante decat niste discutii de multe ori fara rost .

  VA MULTUMESC PENTRU INTELEGERE SI COLABORARE .


pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Hobbyists 200,000    cu mai putin de  25 colonies
Sideliners 10,000    cu intre  25 to 299 colonies
Commercial  2,000    mai mult de 300 colonies


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
TOP HONEY-PRODUCING STATES**        TOP BEEKEEPING STATES
(Production in millions of lbs.)    (Thousands of colonies)
1.  California         31.5               1. California      470
2.  Florida             22.9    2. North Dakota      240
3.  North Dakota    21.8    3. South Dakota      240
4.  South Dakota   20.4    4. Florida                      220
5.  Minnesota        17.1    5. Minnesota      190
6.  Texas               10.6               6. Idaho                      135
7.  Montana           9.6    7. Texas                      125
8.  Nebraska          7.2    8. Wisconsin      105
9.  Wisconsin         6.9    9. Nebraska                  96
10. Idaho                6.9               10. Michigan                  95

Total 1992 U.S. Honey                Total 1992 U.S. Colony
Production.........220.7m lbs        Count..............3.03 m


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
stefan1
Apicultor

Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
Nu ai date mai recente?
Eu stiu ca apicultura in State este in declin, desi cel putin polenizarea platita le ofera ceelor ce o practica venituri suplimentare bunisoare.


pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
California produce 80% din productia mondiala de migdale.
California a exportat migdale in valoare de $1.08 miliarde in 2003.
70% din total este exportat.


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
APRECIREREA SI SELECTIA FAM. DE ALBINE

  Aprecierea si selectia se face dupa suma indicilor economici ;

    1. Productia de miere si ceara.
   
    2. Puterea Familiilor de albine si prolificitatea matcilor.

    3. Rezistenta la iernat.

    4. Tendinta de roire.

    5. Starea sanatatii fam. de albine si adaptarea la conditiile de cules tipice pentru zona unde se afla stupina .         

Vom continua.


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
1. PRODUCTIA DE MIERE SI CEARA .

  Productia de miere se apreciaza dupa cantitatea de miere recoltata de la familie in decursul sezonului si mierea lasata albinelor ca rezerva de hrana .Cantitatea de miere se determina prin metode diferite . Cea mai simple ,dar si cea mai putin exacta este aprecierea dupa ochi; un fagure plin cu miere ,capacit,de dimensiunile  435 x 300 mm contine apr. 4 kg. de miere . Cantitatea de miere poate fi apreciata mai exact prin cantariurea fiecarei rame in parte , ( daca aceasta contine numai miere ) si scaderea din greutatea totala a greutatii ramei si a fagurelui gol  ( apr.  500 gr. la dimensiunile fagurelui 435 x 300 mm ) . in acest caz este utila folosirea cintarului cu arc .
   Pot fi cintarite pe un cintar mare toate ramele cu miere luate dintr-o anumita fam. de albine, inainte si dupa extragerea mierii la centrifuga si dupa diferenta de greutate sa se aprecieze cantitatea de miere recoltata .

Productia de ceara a fam. de albine se determina dupa numarul ramelor cu faguri construiti pe baza de faguri artificiali in decursul sezonului.       


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
2. PUTEREA FAMILIILOR DE ALBINE SI PROLIFICITATEA MATCILOR.

  Puterea fam. de albine in intervale si prolificitatea dupa ramele cu puiet ( necapacit si capacit la un loc ) se determina de trei ori in decursul sezonului ;

   1. In timpul controlului de primavara,
   2. Inainte de inceputul culesului principal,
   3. In timpul controlului de toamna .
        


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
3. REZISTENTA LA IERNAT.

  Rezistenta la iernat se apreciaza dupa cantitatea de hrana consumata peste iarna de fam. de albine in intregime si calculata per interval de albine iernate , dupa cantitatea de albine moarte si gradul de murdarire a cuibului cu fecale  ( dupa scala de cinci puncte).. Pentru aceasta ne putem folosi  de datele controalelor familiilor de albine toamna si primavara.

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
4. TENDINTA DE ROIRE.

  Tendinta fam. de albine spre roire se apreciaza dupa absenta starii de roire, dupa faptul daca au roit sau nu cele care se aflau in starea respectiva .
        


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
5. STAREA SANATATII FAM. DE ALBINE.SI ADAPTAREA LA CONDITIILE DE CULES TIPICE PENTRU ZONA UNDE SE AFLA STUPINA .

   Pentru alegerea familiilor cel mai bine adaptate la conditiile locale se evidentiaza acelea care au avut indici ridicati de productivitate in conditii de cules tipice pentru localitatea respectiva .
         


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
PRETUL UNEI REGINE .

  In 1937-1938 era de  80 --- 150   lei /buc.
  In 1943          era de  500-- 600  lei / buc
  In 1945          era de  10.000    lei / buc.
  In 2010      ???????????????????????????? lei/ buc.


 

        


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
MARTIE  ( MARTISOR )

Martie; "Imperecherea iepurilor - apropierea primaverii, Neaua din martie nu sporeste vinul .Roua din martie se face ploaie in aprilie .Tunetele din martie arata un an manos,,.

  Martie ; "in aceasta luna albinele incep a iesi . Cosurile lor trebuiesc curatate iar gaura cosului ( urdinisul ) deschisa putin, fiindca pe la finele acestei luni afla pe afara cite ceva de mancare ,,

     


pus acum 14 ani
   
teinegru64
Apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 421

ioanardelean55 a scris:

PRETUL UNEI REGINE .

  In 1937-1938 era de  80 --- 150   lei /buc.
  In 1943          era de  500-- 600  lei / buc
  In 1945          era de  10.000    lei / buc.
  In 2010      ???????????????????????????? lei/ buc.


 

        


Pana la 15 mai 70 lei,dupa ....sigur, stie Valter.


_______________________________________


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In anul 1945 revista apicola ,, American-Bee  Journal" scrie cum un sindicat american si-a desfacut toata productia membrilor sai ;
  ,, Sindicatul apicultorilor din Los - Angelos , care vinde o miere delicioasa ,adunata din florile de portocal , a deslegat intr-un chip minunat problema desfacerii . Vinde o cantitate foarte mare de borcanase de 375 de grame miere la pretul de 12,50 franci in California si 25 de franci in alte tari, pret care e surprinzator de mare fata de cel al mierii de trifoiu, care e foarte buna si se vinde cu 3,50- 4 franci Kg. .E drept ca borcanasele aveau forma unei portocale si se vindeau luxos prezentate " .
Iata pentruce Sindicatul a vindut toata cantitatea si cu un pret asa de mare .      


pus acum 14 ani
   
AndreiRN
Apicultor

Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
Prezentarea produsului are un rol foarte important.
Cateodata mai important decat produsul in sine.
Asa sunt oameni. 


_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Nu cred ca aceste informatii mai au nevoie de comentari.

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In anul 1936-1937 pretul unui stup era de 600-700 lei       

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
PERRET-MAISONNEUVE, un eminent autor de carti apicole si un mare apicultor ,da doua metode de reusita de 100 % pentru salvarea coloniilor bezmetice .
  1. Albinele ouatoare nu accepta prezenta unei matci si orice introducere este sortita esecului .... cu o exceptie .,,Daca dispunem de o matca nou nascuta ,culeasa de preferinta la iesirea din botca , ii dam drumul in stup fara alta precautie prin gaura hranitorului . ea va fi sigur acceptata si dupa 8-10 zile vom avea bucuria sa constatam o ponta de toata frumusetea . Albinele vor face sa dispara ouale de trantor .
  2. Daca introducem in stupul besmetic o botca ea va fi distrusa oricat de matura ar fi .de aceea botca pe care vrem sa o introducem trebuie neaparat invelita in hartie de aluminiu , lasand liber doar discul pe care tanara matca il va decupa la iesire . Instalam botca intre doua rame fixandu-l de fagure cu un ac s-au un bat de chibrit ,in acest caz albinele nu vor putea distruge botca asa incit matca va iesi si va fi primita . Dupa acceptare va fi bine sa se dea familiei o rama cu puiet ,pentru asigurarea doicilor necesare .       


pus acum 14 ani
   
bucovineanu
Apicultor

Din: jud Suceava
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1538
Cele spuse mai sus sunt valabile la familii orfane in care inca nu au inceput sa oua albinele. Referitor la acceptarea reginei de catre familiile bezmetice din cele citite si din proprie experienta, problema e mai complicata decat se spune mai sus. Dar asta e o alta discutie pe care o putem aprofunda la alt topic.

_______________________________________
Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Nu va contrazic ,dar cititi cu atentie si vedeti ca e vorba despre stupi in care au inceput albinele sa oua , si eu stiu ca e dificil de redresat un stup besmsetic am probleme in fiecare an cu ei dar va intreb ceva ...A-ti incercat verodata macar una din  cele doua variante ??????? cred ca nu nici eu nu am incercat dar cu prima ocazie o sa incerc ,si doar atunci ma voi pronunta .

pus acum 14 ani
   
bucovineanu
Apicultor

Din: jud Suceava
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1538
Am incercat ambele metode, atat protejarea botcii cat si eliberarea reginei din botca la urdinis. Mie nu mi-au reusit. In ambele situatii au prins regina in ghem si au sufocat-o. Am incercat si multe alte metode si de putine ori am reusit sa redresez o familie bezmetica.

_______________________________________
Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Cum se cunoaste ponta de albine ?

Ceea ce atrage in primul rind atentia este puietul mascul depus in celule mici ,alungite si bombate .Acesta poate avea doua aspecte ; compact sau razlet .
Daca este compact, el provine - foarte probabil - de la o matca devenita trintorita ( din lipsa de fecundare sau prin imbatrinire  -  epuizarea proviziei de samanta ) In acest caz ,o cautam si o inlocuim ,prin metode cunoscute , cu o matca fecundata sau , daca nu avem ,printr-o matca recent nascuta ( ca in cazul albinelor ouatoare ) intarind apoi fam. cu puiet in eclozionare .

Daca puietul mascul din celule mici este razlet ,el provine aproape sigur de le albine ouatoare . Examinind ponta vom vedea ;
   - Adeseori mai multe oua in celula
   - Unele oua filiforme si altele normale ,
   - Ponta este depus printre larve si ninfe capacite ,fara nici o ordine ,
   - Ouala sint orientete in toate directiile .
   - Oua depuse pe peretii celulei care este semnul absolut al albinelor ouatoare ,care au abdomenul prea scurt ca sa ajunga in fundul celulelor .Niciodata o matca ,chiar besmetica fiind nu deoune oua pe peretii celulei .



   -       


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
ION IONESCU de la Brad   - 1850- Pretul unui stup in Dobrogea era de un galben, ceea ce echivala cu valoarea unui porc sau cu o cincime din valoarea unei vite cornute mari. Peste citiva ani ,autoritatile vamale ale Tarii Romanesti stabileau valoarea stupilor trecuti in Dobrogea la 17,20 lei si , in cele mai multe cazuri, la 20 lei bucata.      

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Dictionar,

acaricide - substante din familia mare a pesticidelor , destinate combaterii acarienilor propriu - zise  ( Ex; ,,Folbex " ) si al varoozei incepind cu camfor , fenotiazina ,, OKEMB " , ,
Varroatin ",Varostan ", ,,Kelthane " si ,,Sineacar " - produs romanesc .      

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
PRELUCRAREA POLENULUI IN PASTURA

  Prelucrarea polenului in pastura incepe chiar in timpul culesului acestuia. Polenul foarte multor plante , mai ales anemofile ,se distinge prin uscaciune si capacitatea de pulverizare , de dispersare . In timpul formarii ghemotoacelor albinele uda polenul cu saliva si nectar . Albinele culegatoare depoziteaza ghemotoacele in celule de albine lucratoare si le TASEAZA BINE CU CAPUL .Albinele NU umplu complect celulele cu pastura SI O ACOPERA DEASUPRA CU MIERE. In acest chip pastura se poate pastra pina in primavara .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
VENINUL - De unde provine ,????..

   Organismul albinei ia din alimentatie,prin distilatie , doua elemente ALCALINE si ACIDE , in proportii diferite , deasupra besicii cu venin sint doua glande ; una care produce elementul alcalin si cealalta, elementul acid, alimentind astfel besica cu venin . Pentru ca veninul sa-si faca efectul , trebuie ca atit acidul formic , cit si alcalinul sa se combine in besica , caci daca numai unul din ele ar fi fabricat si celelalt ar lipsi , nu s-ar intimpla nimic deosebit , atunci cind e pompat in rana .      

Modificat de ioanardelean55 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
DE CE INTEPATURILE DIN TIMPUL IERNI SINT MAI PUTIN DUREROASE DECIT CELE DIN TIMPUL VERII......

   Glanda care produce acidul formic da in amestecul din besica cea mai mare cantitate . Dupa anotimp , aceasta glanda mareste sau micsoreaza portia de acid formic din amestec si atunci va fi o SCARA GRADATA DE DURERE ,INTR-O RANA INJECTATA CU VENIN ,dupa cum acidul e in mai mica sau mai mare cantitate .
Asa se explica DE CE INTEPATURILE DIN TIMPUL IERNII SINT MAI PUTIN DUREROASE DECIT CELE DIN TIMPUL VERII , cind glanda aceasta produce acid formic din plin ; in acelasi timp ,albina are nevoie de o cantitate mai mare de acid formic ,pe care il foloseste in combinatia mierii . Acest acid formic e incorporat de-a-dreptul in miere chiar din gusa .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Prin cladirea unui fagure artificial STAS cu dimensiunile ....albinele adauga ...

    415 x 270 = 70 g.ceara apr.     
    415 x 210 = 55 g,ceara apr.
    415 x 145 = 35 g. ceara apr.      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
APRILIE ( PRIER )
   ,, Aprilie frumos - mai viforos.Aprilie umed aduce binecuvintarea . Gindacii care s-arata in aprilie vor ingheta in mai . Negura din aprilie la rasarit si miaza-zi vesteste bine .De vor fi flori multe si bune la visini trage nadejde la vii " .

    APRILIE ; ,, Nutreste bine si pazeste stupii tineri contra goangelor  ( furnici , insecte etc .)".      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
DRESAREA ALBINELOR PENTRU MIROS , se realizeaza prin formarea la albine a reflexului conditionat fata de aroma florilor unei anumite plante.
  In acest scop albinele sint hranite cu sirop de zahar cu aroma florilor acelei specii de plante spre care e de dorit sa fie orientate albinele . Primind hrana cu aroma determinata ,albinele cauta pe cimp flori cu acelasi miros , culeg nectarul secretat de acestea si le polenizeaza in acelasi timp .Reflexul conditionat format necesita o hranire sistematica, in acest scop trebuie sa se administreze albinelor sirop de zahar aromatizat, ZILNIC pe toata perioada infloririi.      
  DRESAREA trebuie inceputa inca de la inceputul infloririi plantei .Seara se pregateste siropul de zahar ( raport  1 Kg zahar : 1 l apa ). Zaharul se dizolva in apa fiarta si se lasa sa se raceasca pina la temperatura laptelui proaspat muls . Apoi in sirop se adauga corolele florilor acelor plante spre care trebuie orientate albinele, dupa 5-6 ore , siropul care capata aroma florilor , este administrat familiilor in hranitoare obisnuite  ( cite 150 - 200 g / familie. ) FAMILIILE SINT HRANITE DIMINEATA DEVREME , INAINTE DE ZBOR . Aceasta hranire se continua pina la terminarea infloririi.      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Pentru pastrarea fagurilor peste iarna uni apicultori folosesc  NAFTALINA ,care este o hidrocarbura aromatica , cristalina ,de culoare alba ,care sublimeaza la temperatura obijnuita si nu permite dezvoltarea gaselnitei. Daca in fagurii pusi la pastrare cu naftalina in cantitate mare si pentru un timp indelungat se gaseste si miere ( chiar capacita ) aceasta capata un gust neplacut si o aciditate mai mare ,DEVENIND NECORESPUNZATOARE PENTRU CONSUM.
  FAGURII tratati cu naftalina sau sulf trebuie bine aerisiti timp de 2-3 ZILE inainte de folosire .      


pus acum 14 ani
   
viorel_v2000
Apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 124

ioanardelean55 a scris:

Pentru pastrarea fagurilor peste iarna uni apicultori folosesc  NAFTALINA ,care este o hidrocarbura aromatica , cristalina ,de culoare alba ,care sublimeaza la temperatura obijnuita si nu permite dezvoltarea gaselnitei. Daca in fagurii pusi la pastrare cu naftalina in cantitate mare si pentru un timp indelungat se gaseste si miere ( chiar capacita ) aceasta capata un gust neplacut si o aciditate mai mare ,DEVENIND NECORESPUNZATOARE PENTRU CONSUM.
  FAGURII tratati cu naftalina sau sulf trebuie bine aerisiti timp de 2-3 ZILE inainte de folosire .      

La ce bun naftalina pe timpul iernii. La temperatura scazuta ouale de gaselnita nu ecolzeaza raman in stare latenta pana la sfarsitul lui aprilie cand temperaturile favorabile permit dezvoltarea viermelui ori la sfarsitul lui aprilie ramele trebuie sa fie deja in stup la protectia albinelor. Si in conditiile astea la ce bun naftalina?

Modificat de viorel_v2000 (acum 14 ani)


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Magaziile de recolta se dau jos de pe stupi in august -septembrie si le punem in aprilie - mai depinde de zona , in aceasta perioada fagurii trebuiesc protejatii ,de anumiti daunatorii printre care si gaselnita , mai avem faguri mari care nu se reformeaza si care ii scoatem din stupi in toamna si ii pastram pina in primavara cum ii coservam ? sint doua metode clasice ;
   
    1 . Prin gazare cu dioxid de sulf , rezultat prin arderea sulfului .
    2 . Prin introducerea NAFTALINEI in spatiul de conservare .

Pentru alte comentarii s-au nelamuriri pe PM.


pus acum 14 ani
   
filip
Apicultor

Din: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1832
Eu dau jos magaziile la sfarsitul lunii octombrie
In septembrie pun folie gaurita intre cuib si magazie.Astfel mierea din magazie va fi consumata ori trasa in cuib.
Astfel nu am probleme cu ramele din magazie


_______________________________________


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Iar cu restul ramelor (cele de rezerva )cum le conservati ? in unele zone la sfirsitul lui octombrie stupii sint deja impachetati pentru iarna .


Multi forumisti nu inteleg un lucru , fiecere face cum poate  si cum stie ,  aceste informatii pe care eu le postez NU sint litera de lege , de aceea consider ca nu are rost sa fie comentate , nu sint descoperiri personale sint informatii culese din diferite publicatii de specialitate ,pe care eu unu nu le contest dar pe multe nu le aprob ,le consider insa necesare pentru orice apicultor care vrea sa aiba cunostinte cit mai mari in domeniu dar care din pacate poate nu are de unde sa le aiba .


pus acum 14 ani
   
filip
Apicultor

Din: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1832
Eu sunt adeptul impachetarii in 2 etape.
Vara la tei pun cateva magazii de 1/1 pe stupii puternici,intre cuib si magazie pun gratie hanneman.Ramele pline capacite ,le folosesc toamna la impachetare.
La culesul de tei las in fiecare stup in magazie si un ram 3/4 cu miere capacit.
In septembrie verific fiecare stup in parte,ii pun folie gaurita intre cuib si magazie.Daca am constatat ca nu are mancare suficienta ii descapacesc rama in magazie.astfel nu consuma miere din cuib ,ba chiar mai mult incepe sa stocheze miere in cuib pentru iarna.Astfel in mare nu-mi fac probleme pana la finele lunii octombrie.
Atunci dau jos magaziile cu ramele goale si le dus intr-o camera uscata si racoroasa.
Ramele pline 3/4 formez o magazie cu ele din 7-8 stupi.Magazia o asez pe un roi.Ramele cu miere ramase din magazii de asemeni le pun pe un roi.
Incep impachetarea roilor,scot toate ramele fara miere,foitele care sunt cladite partial.Daca roiul nu are miere suficienta scot 1-2 rame 1/1 din magaziile stupilor desemnati pentru asta.Pun diafragma si pun 2-3 rame 3/4 cu miere din magazii{rame incomplecte capacite partial}
Cand am terminat de impachetat restul ramelor capacite le duc in camera pentru primavara ori alte interventii.
In noiembrie doar o privire in stup sa vad daca ghemul e format corect,ori scot ramele acolo unde am mai avut puiet.


_______________________________________


pus acum 14 ani
   
filip
Apicultor

Din: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1832
Daca ramane miere in primavara pun cateva caturi pe stupi puternici descapacesc ramele si albinele prefac mierea incat clientii sunt inebuniti dupa miere de primavara.
Nu am dat zahar albinelor,sunt multumit cu productia marfa facuta.


_______________________________________


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Pentru cei care au folosit sulf la conservarea fagurilor de la rezerva ,toamna -primavara .......

  Arderea sulfului intr-un mediu cu umiditate ridicata s-au dupa stropirea prealabila a fagurilor cu apa ,da nastere acidului sulfuric (H2SO3) care desi actioneaza atit ca paraziticid,cit si ca insecticid ,are inconvenientul ca ataca sirmele ramelor si, in plus ,SE IMPREGNEAZA IN CAMASUIELILE DIN FAGURII VECHI ,CARE DEVIN ULTERIOR TOXICI PENTRU LARVELE DE ALBINA.In vederea eliminarii acestei deficiente , ramele tratate TREBUIE  ca inainte de a fi reintroduse in stupi , sa fie IMBAIATE CIRCA 30 MINUTE IN APA ,CENTRIFUGATE SI APOI ZVINTATE LA SOARE .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
In afara celulelor de albine , de trintori si de botci , albinele mai construiesc si celule de miere ,celule de tranzitie si celule de legatura .      

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Matca nu depune oua in celulele  de miere . Celulele de tranzitie sint construite de albine in locurile de trecere de la celule de albine la cele de trintor , cele de legatura - in locurile unde fagurele se prinde de sipcile ramei .      

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
IN stupii moderni fagurii se aseaza ;

    1. Perpendicular fata de urdinis ( pat rece )
    2. Paralel cu urdinisul  ( pat cald )
 
    Este mai raspindita prima metoda . In stupii traditionali si in cuiburile albinelor salbatice pot fi intilnite si patul rece si patul cald .   

          


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
IN functie de provenienta si proprietatile organoleptice si fizico- chimice ,ceara de albine din tara noastra se imparte conform STAS 3064 / 1974, in patru calitati;

    1. CEARA SUPERIOARA
    2. CEARA CALITATEA I,
    3. CEARA CALITATEA a-II-a,
    4. CEARA CALITATEA a-III-a.

     


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Primavara , la finele lunii aprilie si inceputul lunii mai .pe masura ce vremea se incalzeste , activitatea de crestere a puietului in familia de albine se intensifica .
  Odata cu apartia in natura a culesului de NECTAR si POLEN, se evidentiaza insusirea ereditara a albinelor de a secreta ceara si , deci , DE A CLADI FAGURI .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Caldura din stup favorizeaza productia de ceara, de aceea se recomanda protejarea si pastrarea caldurii cuibului , in special PRIMAVARA.  

  Productia de ceara dureaza primavara circa SASE saptamini .      


pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
O familie de albine puternica , in conditii favorabile de cules , poate construi celule intr-un sezon pe 20 de faguri artificiali.      

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Dadant stabileste un raport de 7-10 Kg. de miere consumata pentru un Kg. de ceara       

pus acum 14 ani
   
ioanardelean55
Apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 537
Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara .      

pus acum 14 ani
   
stefan1
Apicultor

Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
Cu unele afirmatii de mai sus nu sunt de acord.
Se zice ca productia de ceara dureaza primavara 6 saptamani. Stuparii stiu ca inca din martie, in cazuri favorabile, albinele cladesc faguri. In august, cel putin la mine, stupii imi cladesc in medie cel putin un fagur. Sunt deci mai mult de 6 saptamani de crestere a fagurilor.
 
"Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara ."

  Si aceasta afirmatie e discutabila. De multe ori am prins in cosnita de roi un roi pe care il asezam in lada spre seara. Pana atunci albinele deja cladeau o 'limba' de fagur in cosnita. De asemenea la un control a doua zi in roi, se poate ca 2-3 faguri artificiali sa fie partial claditi. Se mai spune ca albinele tinere produc spontan acei solzisori de ceara, sigur in cantitati mai mici, care in lipsa unui loc de cladit sunt eliminati pe fundul lazii.


pus acum 14 ani
   
apicmd
Apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 47

stefan1 a scris:

. De multe ori am prins in cosnita de roi un roi pe care il asezam in lada spre seara. Pana atunci albinele deja cladeau o 'limba' de fagur in cosnita. De asemenea la un control a doua zi in roi, se poate ca 2-3 faguri artificiali sa fie partial claditi. Se mai spune ca albinele tinere produc spontan acei solzisori de ceara, sigur in cantitati mai mici, care in lipsa unui loc de cladit sunt eliminati pe fundul lazii.


albina  incepe instinctiv sa  creasca  faguri  la  greu. deoarece  sa  zicem intro  scorbura sau  undeva  faguri  nus da  provizii  shi  puiet  trebuie.  shi inca repede


pus acum 14 ani
   
Pagini:  1 2  

Mergi la