ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL | Reguli | Inregistrare | Login
POZE ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Alexanndra1994
 | Femeie
23 ani
Bucuresti
cauta Barbat
23 - 42 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Gladita (Gladitsia Triachantos)
Inainte de a se citi acest topic e bine sa se revada cele scrise la topicul „Ce copac poate sa fie?”, tot de la sectiunea „Arbori meliferi”, unde sunt spuse lucruri interesante despre aceasta planta.
Specia Gleditsia a luat numele dupa un botanist german (Gottlieb Gleditsch, director la Gradina botanica din Berlin, mort in 1786). Cuprinde cca 15 specii originare din America de Nord, de Sud sau din Asia.
In Europa cea mai raspandita specie este Gladitsia Triachantos
In romana se mai numeste Platica, Roscovar, Roscov-salbatic, Tecar.
In engleza se numeste Honey Locust, dar numele nu-i vine de la potentiaul melifer ci de la fructele (pastai) care contin o pulpa dulce si comestibila, folosita in scop alimentar de indienii americani si nu numai. Se mai numeste Sweet- locust (salcam dulce) sau Thorny- locust (salcam spinos).
In franceza se numeste Févier d'Amérique sau févier épineux, Carouge à miel sau Épine du Christ (spinul lui Hristos).
In germana se numeste Amerikanische Gleditschie sau Lederhülsenbaum (copacul cu pastai ca pielea) sau Falscher Christusdorn (falsul spin al lui Hristos). (Christusdorn in germana i se spune unei plante de apartament, Euphorbia milii, originara din Madagascar.)
In spaniola se numeste Acacia de tres espinas (salcamul de trei spini) sau Acacia Negra.
In italiana - Spino di Giuda (Spinul lui Iuda).
Specii din genul Gladitsia:
Gleditsia amorphoides, Févier d'Argentine, (Griseb.) Taubert
· Gleditsia aquatica, Originaire du sud-est des États-Unis, en zone humide ou marécageuse (Texas, Floride, Caroline du Nord). Hauteur 15 - 18 m. Marshall
· Gleditsia australis F. B. Forbes & Hemsley
· Gleditsia caspica, Févier de la Caspienne : Originaire de l'Iran ( nord), Azerbaïdjan, Caucase, Géorgie. Hauteur 10 - 12 m. feuilles pennées à folioles coriace, ovales légèrement crénelés. Gousses vrillées, Desf.
· Gleditsia delavayi, Févier de Delavay : Originaire de Chine (sud-ouest). Hauteur 10 m, très longues épines ( 20 cm), Franchet
· Gleditsia fera, Originaire de Chine ( Sud), (Lour.) Merr.
· Gleditsia ferox Desf.
· Gleditsia horrida, utilisé dans la pharmacopée asiatique (zao jia), Makio
· Gleditsia japonica Miq.
· Gleditsia koraiensis
· Gleditsia macracantha Desf.
· Gleditsia microphylla Isely
· Gleditsia rolfei, Asie Taïwan, Vidal
· Gleditsia sinensis, synonyme Gleditschia xylocarpa: ou Févier de Chine: Hauteur 15 - 20 m. Feuille mat d'un vert jaunâtre. Fortement épineux. Utilisé dans la pharmacopée asiatique (zao jia ci), Lam.
· Gleditsia triacanthos, Févier d'Amérique, L.
VARIETATI de Gleditsia Triacanthos:
· Gleditsia triacanthos var. brachycarpos Michx.
· Gleditsia triacanthos var. bujotii (Neumann)Rehder
· Gleditsia triacanthos var. horrida Aiton
· Gleditsia triacanthos var. inermis (L.)Castigl. (fara spini)
· Gleditsia triacanthos var. laevis Koch
· Gleditsia triacanthos var. macrocarpos Michx.
· Gleditsia triacanthos var. nana Henry (pitica)
· Gleditsia triacanthos var. polysperma Aiton
Arbore de Gladita
12.7KB
Modificat de stefan1 (acum 14 ani)
|
|
| pus acum 14 ani |
|
AndreiRN
Apicultor
 Din: Los Angeles
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2417
|
|
In primele mele saptamani in California am dat me malul raului de acesti pomi si de la distanta semanau a salcami dar de aproape erau diferiti.
Apoi am vazut in magazinele mexicane pastaile acestui pom si bautura lor traditionala tamarind.
Dar inca am impresia ca este o familie larga din care o ramura a fost dezvoltata pt pastaile dulci.
Stiam ca roscovele sunt tamarind dar se pare ca sunt doar inrudite.
_______________________________________
320 de zile senine fac albinele fericite
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Crombra a explicat ca roscovul este alt copac (Ceratonia siliqua), adevarat ca din aceeasi familie, Fabaceae, din care fac parte mii de specii de mare importanta. Din aceeasi familie face parte salcamul cu multe specii, fasolea (originara tot din America), mazarea, trifolienele, glycina etc.
E adevarat ca amerindienii faceau bere din pastaile de Gladitsia Triachantos fermentate.
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Eu am intervenit in discutiile despre acest copac, pentru ca sunt multe neclaritati, dintre care unele poate se vor mai lamuri prin discutii.
Chiar azi am discutat cu un stupar batran, de 78 de ani, care spunea ca a fost, fortat de un tratament la lucerna, cu stupii langa o zona cu astfel de copaci, pe care initial i-a confundat cu salcamul. Desi erau infloriti, albinele nu-i vizitau deloc, zburau la alte plante sau sub copaci la alte floricele. In schimb alta data, la alta locatie si cu copaci aparent de aceiasi specie dar mai mici, albinele erau la fel de multe ca si ciorchinii de flori.
Si Sf. Spiridon vorbea de Gladita bine vizitata de albine si de alti copaci aparent de acelasi fel, care nu atrag albinele.
In postarile urmatoare voi mai veni cu amanunte despre aceasta specie.
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Gladita (Gleditsia triacanthos) este originara din America de Nord, in special din estul si centrul SUA, din nord pana in Texas. In Europa a fost adus de pe la 1700, ca arbore ornamental. Florole au un miros placut, dar mai spectaculoase sunt fructele, pastai care au o culoare frumoasa si raman in copaci peste iarna. Si frunzele capata toamna o culoare galben-aurie, dar nu mai stau mult in copaci. Se poate folosi si pentru garduri vii, care pot fi aproape inpenetrabile datorita spinilor puternici. E mai raspandit in Europa Centrala sau central-sudica. Pentru ca se inmulteste destul de usor si este rezistent si la seceta si nu are pretentii de sol, se poate folosi si pe halde de steril, pentru reimpaduriri, pe terenuri sarace sau saraturate sau ca perdele de protectie contra vanturilor.
Iata spini pe un trunchi de gladita
4.4KB
Modificat de stefan1 (acum 14 ani)
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Cateva caracteristici ale acestui arbore:
Traieste nu foarte mult, cam 120 de ani dar sunt si exemplare mai longevive.
Are o inaltime de 15-20 m, dar poate ajunge si la 30 m. Trunchiul si ramurile au spini mari de 10-20(30) cm, uneori ramificati. Acesti spini sunt la inceput mai moi, dar apoi devin foarte puternici, de culoare maro-roscat. Spinii foarte vechi devin cenusii si sfaramiciosi. Cum am spus, varietatea G.T. Inermis este fara spini si uneori atinge si 40 m inaltime. Lemnul este dens, in stare verde mai greu decat apa. Lemnul este foarte rezistent la putrezire, se poate lustrui bine. S-a mai utilizat la traverse la cai ferate sau ca stalpi. Nu se prea exploateaza industrial si pentru raspandirea limitata, poate si pentru spinii care fac exploatarea mai dificila.
In conditii normale, in SUA, arborii au in medie 21-24 m inaltime si 61-91 cm in diametru. In conditii foarte favorabile unele exemplare au atins 43 m inaltime si diametre DBH de 152-183cm. (DBH - diameter at breast height - e un diametru masurat la inaltimea de 4,5 picioare/1,37 m masurat de la sol, din partea cea mai inalta a solului (in amplasarea in panta).
Frunzele se aseamana cu ale salcamului sunt simplu sau dublu compuse. Au 10-15 cm lungime si 14-16 foliole, de 1,5-2,5 cm lungime, de culoare verde stralucitor, galbene toamna.
Frunze simplu sau dublu compuse
28.9KB
Modificat de stefan1 (acum 14 ani)
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Gladita infloreste in iunie, ceva mai tarziu ca salcamul. De fapt in America infloresc de la 10 mai la extremitatea sudica a arealului iar in extremitatea nordica infloresc pe la 25 iunie.
Florile sunt parfumate dar nu spectaculoase, verzui.
Racemele de flori masculine au 5-13 cm lungime. O floare are pana la 10 stamine. Pistilul este rudimentar sau inexistent.
Ciorchinii de flori feminine au 5-8 cm. Staminele sunt mult mai mici si sterile in florile feminine.
Modificat de stefan1 (acum 14 ani)
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Un desen explicativ privind florile si fructele de Gladitsia Triachantos:
A - ramura cu un ciorchine de flori masculine
B - floare masculina unitara. Se vad cele 5 petale si staminele
C - ciorchine de flori feminine
D - floare unitara feminina. Se observa rudimente de stamine, care insa nu au polen
46.3KB
Modificat de stefan1 (acum 14 ani)
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Fructele
Sunt pastai de 15-40 cm lungime si 2,5-3,5 cm latime. Adesea pastaia se rasuceste (spiraleaza). Gladita incepe sa faca pastai cam de la 10 ani, productia maxima o da intre 25 si 75 de ani si mai poate rodi pana la 100 de ani. Pulpa acestei pastai este o pasta dulce, care se poate consuma de catre om, dar o mananca cu placere multe animale sau pasari: vaci, cai, oi, capre, caprioare, vaverite, iepuri, prepelite, ciori. Spre deosebire de salcam care contine anumite toxine si nu poate fi mancat de animale mari (in special pentru cai este toxic), Gladita poate fi mancata cu placere de toate animalele, atat fructele cat si frunzele. Probabil de aceea a dezvoltat acei spini mult mai mari decat salcamul. Si coaja este mancata in special iarna de catre iepuri sau caprioare, care mananca si ramuri de la puietii de gladita.
Pastaile contin 12-13% proteine si pana la 42% glucide. Am spus ca amerindienii le foloseau si la prepararea unui fel de bere. Pentru animale, pastaile sunt o sursa de hrana valoroasa. Animalele mari nu digera semintele ci le elimina, contribuind astfel la imprastierea plantei. Oile zdrobesc semintele si folosesc astfel o cantita mai mare de substante hranitoare din ele. Se incearca si o utilizare a pastailor la obtinerea de biocombustibil.
Semintele propriuzise sunt boabe ca de cafea, dar aplatizate, pana la 30-40 intr-o pastaie. In medie sunt cca 6170 seminte/kg. Au o coaja groasa si rezistenta, care le pastreaza capacitatea de germinare mai multi ani, dar care si ingreuiaza germinarea.
Semintele ajung la maturare, in America, la jumatatea lui septembrie la limita sudica a zonei de extindere a speciei si la jumatatea lui octombrie la exemplarele cele mai nordice. Dupa maturare pastaile incep sa cada din coaci, dar aceasta se intampla pe rand, pana prin februarie.
20.1KB
|
|
| pus acum 14 ani |
|
sfantul spiridon
Apicultor
 Din: din stoina-gorj
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 841
|
|
o
Modificat de sfantul spiridon (acum 14 ani)
_______________________________________
eu de soare mult ma tem....
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Intr-adevar nu stiam de o asemenea plantatie. Pe de alta parte este explicabil ca suntem unici cu asa plantatie. De obicei Gladita creste izolat sau in palcuri. Este un arbore cu cereri deosebite de lumina. Daca planta este umbrita, isi reduce mult cresterea atat cea aeriana cat si a radacinilor. Ramurile care sunt puternic umbrite se usuca, asa ca copacii din masiv au multe ramuri uscate, care se pastreaza destul de mult inca in copaci.
Gladita nu suporta decat statutul de arbore dominant intr-un ecosistem. Si acesta este unul din motivele pentru care este un arbore mai rar. El ocupa locuri la margini de paduri sau locuri mai accidentate unde nu are concurenta altor copaci de talia lui. In multe alte cazuri Gladita este un copac pionier, care creste bine chiar in locuri mai sarace sau erodate, dar apoi aceasta specie este inlocuita de alte specii care au talie mai mare sau viteza de crestere mai mare. Mai frecvent se gaseste impreuna cu stejari, salcie, artari, ulm etc.
Este si destul de sensibila la incendii. Nu are coaja prea groasa (0,6-3,5 cm la maturitate), de aceea arborii mari isi reduc cresterea dupa incendiile vegetatiei din jur iar arboretul sub 3 m inaltime se usuca, dar al doilea an pot da drajoni din radacini.
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Inmultirea
Se poate face prin seminte si vegetativ.
Inmultirea prin seminte
Datorita invelisului rezistent al semintelor, pentru o buna incoltire este necesara o degradare a acestuia, deci un proces de scarificare prin mijloace mecanice, termice sau chimice.
In stare naturala raspandirea se face de multe ori prin semintele eliminate de animalele mari care consuma pastaile. In tubul digestiv semintele nu se digera, insa sucurile gastrice degradeaza partial invelisul semintei, usurand germinarea.
Scarificarea chimica se poate face cu acid sulfuric concentrat in care se scufunda semintele, apoi se spala si se mai tin o perioada in apa.
Semintele se pot trata si termic, prin inmuierea in apa la 88 grade celsius (fiarta si lasata doar putin sa se raceasca) dupa care se lasa inmuiate pana apa se raceste sau pana semintele se umfla. Se indica semanarea imediat dupa aceste tratamente.
O metoda interesanta este ingroparea semintelor de toamna in gunoi de grajd si recuperarea lor primavara, dupa care se seamana.
S-au facut experiente cu mai multe specii in diferite conditii de germinare. Gladita s-a constatat ca are germinarea influentata mai mult de umiditate si mai putin (decat speciile martor) de temperatura.
Se recomanda soluri de turba si nisip pentru incoltire, de asemenea s-a constatat ca in solurile argiloase dezvoltarea este mai buna decat in loess sau sol aluvionar.
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Inmultirea vegetativa.
Gladita se poate inmulti si prin butasi, metoda care poate oferi - dupa cum se va vedea - posibilitati interesante.
Butasii pot provenii din lemn tare, lemn moale sau din radacini.
Se pare ca butasii din radacini au cele mai bune sanse de reusita.
Butasii din lemn tare permit obtinerea unor varietati deosebite.
S-a observat ca spinii nu cresc cu aceeasi intensitate pe tot parcursul vietii unui arbore. S-a constatat ca la arborii de peste 10 ani apar anumite zone lipsite de spini, in special la varf si la marginile coroanei. S-a constatat ca daca se folosesc butasi din lemnul tare din aceste zone, arborii obtinuti vor fi fara spini sau cu spini foarte putini. Si din semintele acestor arbori se pot creste alti copaci dintre care cam 60% sunt tot fara spini. De fapt exista o varietate numita Gladitsia Triacanthos Inermis, fara spini. Chiar in New-York se intalneste aceasta specie ca arbore stradal.
Prin aceeasi metoda se pot obtine arbori doar feminini sau doar masculini. S-a constatat ca anumite ramuri au doar flori feminine sau flori masculine. Daca se iau butasi din aceste zone, exemplarul obtinut va face doar flori masculine sau doar feminine.
Aceasta ar trebui sa fie explicatia a ceea ce a observat Spiridon, adica arbori vizitati de abine dar care nu fac deloc pastai si altii mai putin vizitati dar plini de pastai.
|
|
| pus acum 14 ani |
|
sfantul spiridon
Apicultor
Din: din stoina-gorj
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 841
|
|
domnule
Modificat de sfantul spiridon (acum 14 ani)
_______________________________________
eu de soare mult ma tem....
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Tinand cont de ce am scris mai inainte, ma gandesc ca trebuie vazut daca albinele nu viziteaza Gladita mai mult pentru polen (vizitau copaci care nu fac pastai).
Lemnul tare este lemn mai matur, deci de un an. Ai cunostinte la Gradina Botanica din Craiova. Cere acolo sfaturi la tehnica de butasire. Stiu ca exista si substamte care favorizeaza inradacinarea.
Gladita se poate si altoi, deci o varietate dorita se poate aplica pe un portaltoi rasarit din samanta. Ba chiar se foloseste ca portaltoi si pentru alte specii!
Trebuie avut grija la puietii tineri in special, ca pot fi rosi de iepuri sau alte animale in timpul iernii. De fapt Gladita se poate folosi si pentru biomasa. Suporta bine taierile. La ea acasa se vorbea ca poate rezista si la patru taieri pe an, dar este o mare varietate tinand cont ca se intinde in diferite zone climatice. Astfel durata de vegetatie variaza de la 150 zile/an in nord la 300 zile/an in sud. Si ca altitudine urca pana la 700-760 m, dar in unele zone se gaseste si la 1500m. S-a gasit si la 2100m, dar talia la acele inaltimi a scazut drastic, nu depaseau 2,4 m inaltime.
Modificat de stefan1 (acum 14 ani)
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Viteza de crestere, la ea acasa, este apreciata la 49 cm/an in inaltime in primii 7 ani si de 8-12 mm/an in grosime.
Lemnul are 'inima' de culoare rosu-brun, contrastant fata de partea spre exterior, alburn-ul, de culoare galbuie. Cum am mai spus, lemnul se folosea la traverse, stalpi, pari, paleti, dar si la obiecte de mobila sau alte obiecte casnice, durabile.
Spre deosebire de multe specii din familia sa, radacinile de Gladita nu au nodozitati si nu fixeaza azotul din aer. Cu toate acestea prefera soluri mai sarace in azot.
|
|
| pus acum 14 ani |
|
Batrinul
Apicultor
 Din: Sft. Gheorghe
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 869
|
|
De la: cristi ciuc
Subiect: seminţe
Mesaj: V-am trimis printr-un prieten seminţele de gladiţa. Acum, din cauza zăpezii, şi faptului că pământul este încă îngheţat la Ciuc, nu v-am putut trimite şi butaşi, dar, data viitoare
Multumesc Cristi! ( ati vazut ca am si eu foloase din comercializarea stupilori si ramelor foarte ieftine.) 
_______________________________________
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
In com Stancuta, jud Braila, este o firma care vinde puieti de Gladita ca si plop, salcie etc. Anuntul era din martie 2009. Probabil nu a falimentat. Persoana de contact era Balcan Ionel, tel 0721/284765
|
|
| pus acum 14 ani |
|
gheco
Apicultor
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 207
|
|
Multumesc lui Cristi pentru seminte. Multumesc lui Stefan pentru documentatele instructiuni pentru cultura. Acum avem de toate. Sa vina timpul pentru semanat.
Frumoasa colaborare pe Apiardeal.
Cu toata stima.
_______________________________________
A fi domn este o intamplare ...
|
|
| pus acum 14 ani |
|
crombra
Apicultor
 Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Ieri am elucidat misterul arborilor de gladita. Spiridon spunea ca a vazut unii arbori de gladita pe care ii vizitau intens albinele si altii nu erau vizitati.
Va voi prezenta diferentele evidente dintre cele doua (cred eu) varietati de gladita.
Intai va voi arata poze cu varietatea 'buna' vizitata de albine.
Pot sa va spun ca are un miros puternic si placut.
37.4KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
 
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
mai aproape
44.4KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Si acum varietatea 'rea'.
Miroase frumos dar mult mai putin intens.
27.4KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
si mai aproape.
34.5KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Se observa ca pistilul la varietatea 'buna' este ma i gros si in forma de semiluna pe cand la cea "rea' este subtiresi relativ drept. Diferente apar si la frunze. (vezi foto).
In stanga sunt frunzele varietatii 'bune'. Urmariti forma conturului.
22.3KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Interesante observatiile. A inflorit deja Gladita?Te rog observa daca albinele recolteaza si polen din Gladita, de ce culoare si in ce cantitate. Din care aduna mai mult polen, din cea mai vizitata sau din cealalta?
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
La mine in Braila a inflorit. Azi mergand la stupina in comuna Romanu la 20 km de Braila am trecut pe la locul pe care l-am arendat si unde am plantat puietii de salcam. Majoritatea au ramuri mici (deci s-au prins). Am fost uimit ca semintele de gladita semanate intre salcami au germinat si au 2-3 frunzulite.
Sa va spun cum le-am pregatit: am fiert ap pan a dat in clocot. Am oprit focul si am asteptat cam 2 minute. Am pus semintele in vas si am acoperit cu un prosop. am tinut semintele cam 36 de ore(pana vedeti ca se umfla ca fasolea). Nu toate semintele se umfla. Am facut un sant adanc de 10 cm cu sapa, am pus cam 10 litri de apa la 5 metri de sant, am pus semintele in sant(am alternat cele umflate cu cele neumflate) si am astupat cu pamant. Acum e drept a plouat bine la noi dar in lipsa de apa o instalatie prin picurare isi face pe deplin treaba. Nu toate au incoltit(probabil cele umflate)
Acum urmeaza ' bomba' care m-a pus pe ganduri.
Trecand pe langa un sir de gladita matura am oprit sa vad in ce stadiu este floarea. Ma izbit o zumzaiala puternica si cand m-am apropiat mai bine am vazut ca era din specia pe care eu am prezentat-o ca fiind"rea". Full de albine cu polen pe picioare. Luni sper (daca vremea imi va permite ) sa ma duc sa fac si poze.
Ciudat este faptul ca langa cel cu albine era unul cu flori care abia infloreau si arata ca cel"bun" si sub el o gramada de teci cu seminte. Astept sa infloreasca mai bine si sa continui observatia. Chestia asta m-a bulversat tare de tot.
Il rog pe Spiridon sa se duca la copacii la care s-a referit asta iarna si sa faca observatii sa stim si noi cum sta treaba.
Copacii la care am facut prima observatie sunt in curtea Spitalului de urgenta Braila si sunt foarte mari. Am ciit ca Gladita traiesti 100 de ani si mai bine.
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Victoorieeee!
Am aflat in seara asta care este misterul. Nu sunt doua specii ci doua sexe.
Am aflat de aici:
Copacii sunt diferentiati in : cei care fac flori femele iar numai acestia vor face pastai si cei care fac flori masculine. Cele masculine sunt mai lungi.
Albinele stiu de ce!  (si femelele)
Si acum poze de pe site-ul cu pricina:
Floare femela:
28.7KB
Modificat de crombra (acum 13 ani)
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
alta mai aproape.
36.1KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
flori mascul
36.5KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
alta
33KB
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
si stadiul incipient de dezvoltare a tecilor la florile femele,
De aici si observatia mea anterioara cu pistilul in forma de semiluna.
Pe site le puteti vedea marite foarte mult.
35.4KB
Modificat de crombra (acum 13 ani)
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
In postarile anterioare am scris de florile feminine si cele masculine, numai ca de obicei un arbore are si un fel si altul de flori. Exceptia este ca un arbore sa fie exclusiv feminin sau exclusiv masculin si am explicat ca acestia sunt rezultati din inmultire vegetativa, dintr-un butas din ramura care facea doar flori de un anume sex. Concluzia pe care eu, de la distanta, am tras-o din relatarea lui Spiridon care spunea ca arborele 'bun' nu face pastai, a fost ca acela era un arbore masculin si albinele luau preponderent polen. Sigur ca si florile 'femele' trebuie sa produca nectar, altfel nu ar atrage insectele polenizatoare. S-ar putea insa ca oferta de polen sa fie mai atragatoare pentru albine decat cea de nectar si de aceea florile masculine sa fie mai vizitate de albine. Asta am cerut sa observe cei care au astfel de arbori in zona.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Stefane, uite ce se intampla daca nu citesti cu atentie ceea ce au scris altii inaintea ta. Si eu care credeam ca am inventat coada de la pruna.
Mea culpa.
Pe viitor o sa fiu mai atent.
Pe mine ma macina iceea ca fiind nevoit sa imprejmuiesc cei 4000 mp de stupina cu salcam si gladita vreau sa profit si de aportul de polen si eventual nectar pe care il vor produce acestia. Si nu stiam ce fel de seminte sa seman.
Eu ma gandesc asa: dac abia peste 10 ani va produce pastai daci atunci vor apare florile feminine inseamna ca pana atunci apar doar flori masculine. Asta cred pentru ca langa blocul meu sunt cativa puieti de gladita pusi acum vreo 6 ani si sunt plini de flori masculine.
Modificat de crombra (acum 13 ani)
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Zece ani pana la inflorire nu cred ca este o cifra batuta in cuie. De exemplu la Evodia sunt exemplare care incep sa infloreasca de la 3 ani, iar in alte zone, mai reci, doar de la 10 ani. De asemenea stiu la salcam, dar cred ca si la Gladita e la fel, daca inmultirea este vegetativa, varsta de inflorire e mai mica, caci butasul are deja o varsta. De asemenea in orase sau in apropierea la constructii care reflecta caldura de la soare, copacii infloresc mai repede decat in camp deschis.
Mai poate fi o diferenta de perioada de inflorire intre florile feminine si cele masculine, ca in cazul Evodiei, la care florile masculine se deschid ceva mai repede decat cele feminine si la un anumit moment ai putea gasi doar unul din tipurile de flori inflorite.
Daca ai plantat mai multi puieti de Gladita, grija ca este o vegetatie savuroasa pentru iepuri, caprioare, capre etc, deci in special iarna, in primii ani trebuiesc protejati de animale.
Modificat de stefan1 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Aoleu, pai cum sa protejez 140+140 metri + capetele?
Mai ales ca sunt ceva iepuri prin zona. mai bine le pun mancare(ceva fan de lucerna) si-i mai domolesc.
Ai dreptate cu diferenta de inflorire dintre florile masculine si cele feminine. Primele infloresc primele. Am facut un filmulet si sper ca azi sa-l pun pe forum.
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Instructiv filmul. Stiam totusi ca arborii cu flori mixte sunt majoritari si cele cu un singur fel de flori sunt exceptii. Polenul se pare ca este galben si eu cred ca albinele iau si nectar din flori, de fapt chiar la formarea ghemotoacelor de polen este nevoie de nectar ca sa faca aderenta granulelor de polen.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Ieri am fost in parcul municipal care se afla la circa 700 m de blocul meu. Cresc acolo o multitudine de specii printre care si gladita.Este vorba de arbori cu varsta peste 30 de ani. Am observat aceeasi diferentiere florala. Nu am vazut nici unul cu flori mixte. Si aici florile feminine erau partial inflorite in timp ce pe arborii cu flori masculine bazaiau albinele. Teci cazute am vazut doar in jurul celor cu flori feminine(logic, zic eu).
Cautand mai 'adanc' pe net am gasit niste referinte interesante vis-a- vis de utilizarea tecilor. Se pare ca Amerindienii le foloseau la fabricarea berii. De altfel aici:
Spune ca de pe un Ha de gladita se poate obtine prin distilarea compostului fermentat de teci pana la 730 l de alcool(etanol.
Modificat de crombra (acum 13 ani)
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
sfantul spiridon
Apicultor
Din: din stoina-gorj
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 841
|
|
mierea de gladita are o aroma "de vis"
oare, din semintele care sunt in teci ies si "barbati si femei"...logic asa ar fi
eu nu vreau femei, eu as vrea barbati 
_______________________________________
eu de soare mult ma tem....
|
|
| pus acum 13 ani |
|
Batrinul
Apicultor
Din: Sft. Gheorghe
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 869
|
|
Astazi (dupa trecerea sfintilori ) am semanat semintele de gladita (Multumesc CRISTI CIUC !!) dupa o inmuiere de 24 ore in apa calduta . Am constatat ca semintele sint de doua feluri si le am semanat separat . O fi dupa sex???
_______________________________________
|
|
| pus acum 13 ani |
|
crombra
Apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1107
|
|
Si eu am gasit doua varietati de culoare la seminte. Una Brun- roscata si alta Crem spre maron deschis.
In timp ce nu toate semintele brun - roscate se umfla prin inmuiere , cele crem se umfla in totalitate.
_______________________________________
Mierea e dulce dar cu cata truda amara se scoate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
