ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL | Reguli | Inregistrare | Login
POZE ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
simona2000 Profile
 | Femeie
25 ani
Galati
cauta Barbat
25 - 53 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Macrisul Iepurelui (Oxalis Acetosella)
Alte denumiri romanesti: clopotei fermecati, macris pasaresc, macrisul caprei de padure, trifoi acru sau pita-cucului (denumire cunoscuta si in franceza).
Face parte din familia Oxalidaceae, genul Oxalis (cu cca 800 de specii). Sunt specii predominant tropicale si subtropicale dar se intalnesc aproape in intreaga lume, cu exceptia Australiei si zonelor polare.
Oxalis Acetosella e o planta de 5-15 cm inaltime, perena, cu un rizom scurt si o radacina pivotanta carnoasa si ramificata. Nu are tulpina, frunzele si florile cresc direct din rizom, cu codite lungi. Frunzele sunt cu trei foliole, asemanatoare trifoiului, dar in forma de inimioara cu varful spre petiol si dispuse simetric radial, spre deosebire de cele ale trifoiului.
Raspandirea: Se intalneste in mai toata Europa ca de altfel si in Asia sau Nord-America. Este o planta care iubeste umbra, de aceea se gaseste in padurile de foioase sau conifere. Prefera expunerile pe pante nordice, in terenuri bogate si cu suficienta umezeala. Prefera terenuri acide, padurile de fag si carpen, dar si in alte tipuri de paduri. In Alpi se intalneste pana la altitudini de 1900 m.
56.6KB
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
FRUNZELE sunt putin carnoase si au, ca si coditele, un gust acrisor, caracteristic de fapt tuturor speciilor din aceasta familie. Toamna frunzele superioare se usuca, dar cele inferioare raman verzi si asigura primavara , alaturi de rizom, rezervele de hrana care permit inflorirea si rodirea timpurie, pana padurea nu se indeseste.
Specia aceasta este cea mai toleranta la umbra dintre plantele cu flori de la noi.. Poate sa se dezvolte si cu doar 1/160 din lumina naturala a soarelui. Un alt comportament interesant este legat de modificarea pozitiei frunzelor la anumite conditii de mediu. La vibratii puternice, la prea multa lumina dar si la vreme rece sau pe noapte, foliolele frunzei se pliaza pe langa codita, ca o umbrela. Astfel se reduce evaporarea apei si se poate pastra un microclimat mai bun la frunze. (vezi poza). Putini stiu ca si frunzele de salcam au un asemenea comportament, unghiul dintre cele doua randuri de foliole ale frunzelor se modifica in functie de intensitatea luminii.
40.9KB
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Un alt comportament interesant este eliminarea surplusului de apa prin formatiuni specializate de pe frunze. Acest comportament se numeste gutatie.
Gutatia se intalneste la un mare numar de specii vegetale. Plantele folosesc in procesele de fotosinteza si asimilatie doar cca 1% din apa extrasa din pamant. Un procentaj de cca 10% din apa se elimina prin frunze sau tulpini. Membrana sau cuticula frunzelor este in general nepermeabila , fie ceroasa, fie cu perisori cu rolul de a mentine umiditatea in zona frunzei si de a evita dezhidratarea. Majoritatea apei se evapora controlat prin formatiunile numite stomate, situate in special pe partea inferioara a frunzelor, stomate care sunt un fel de pori prin care planta respira, dar au si functii mai complexe. Stomatele se pot deschide mai mult sau mai putin, permitand, printre altele, evaporarea unei cantitati mai mari sau mai mici de apa, aceasta fiind si un mod de reglare a temperaturii plantei. Cand umiditatea solului este prea mare, dar si cand evaporarea este redusa (temperaturi mai scazute, umiditate mai mare a aerului), planta nu mai poate elimina prin evaporare toata cantitatea de apa pompata de radacini spre frunze. Gutatia este metoda gasita de plante de a elimina acest surplus de apa. Apa se elimina in stare lichida prin stomate sau prin hidatode. Hidatodele sunt formatiuni specializate localizate la varful frunzelor sau al zimtilor de pe frunze, la varful nervurilor principale. Exista hidatode pasive, care elimina apa doar datorita presiunii cu care radacinile pompeaza seva in planta, sau active, care exercita o presiune asupra ‘pungii’ de apa pe care o decanteaza si pe care o poate elimina. Acest fenomen se intampla mai frecvent dimineata, cand se elimina apa acumulata peste noapte.
Prin gutatie se elimina apa pura, dar se pot elimina astfel si surplusul de saruri din seva sau toxinele ajunse din diferite cauze in plante.
Dimitrie Cantemir, in “Descrierea Moldovei”, vorbeste la un anumit moment de zona Dornelor, cu iarba foarte grasa si valoroasa pentru animale. Se spune ca locuitorii obisnuiau sa recolteze roua de pe iarba in vase, iar dupa un timp, la suprafata apei se forma un strat de grasime, ca o smantana. Sigur era vorba de acest proces de gutatie si roua continea substante pe care plantele le aveau in surplus.
Referitor la albine, acestea prefera sa ia pentru nevoile stupului aceste picaturi de apa de pe plante, deoarece pot contine si unele saruri minerale. Chiar recent scria cineva pe “Stuparitul” ca albinele lui prefera sa ia apa de pe o anumita planta, desi au adapatorul la indemana. Problema pentru albine apare in ultima vreme, din cauza chimizarii excesive a agriculturii. Solul si plantele acumuleaza cantitati mari de ingrasaminte dar si de pesticide si insecticide, pe care plantele le elimina prin aceste picaturi de apa de pe frunze. Sunt unii cercetatori care pun si pe seama la aceasta roua devenita toxica chiar fenomenul de colaps al familiilor de albine (CCD).
31.6KB
|
|
| pus acum 14 ani |
|
Adrian Roman
Apicultor
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 221
|
|
OXALISUL e foarte indragit de iubitorii de plante decorative. Are inca o varianta cu frunze bordo si floricele albe- e foarte frumoasa. O probabila incrucisare a celor doua, a creat o varianta verde cu o dunga transversala pe frunze, de culoare roscat-maronie. 
_______________________________________
http://adrianroman.sunphoto.ro/
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
Specii si varietati:
In jur de 800 de specii.
Oxalis adenophyilla- frunze albastre verzui, avind intre 9-20 de lobi, cu extremitatile usor incizate. Florile sunt f. numeroase, cu un diametru de 2-3cm, violete cu vene bleu.
Oxalis deppei- frunze cu 4 foliole verzi si cu o dunga transversala maro inchis. Florile sunt rosu inchis cu mijloc galben. Varietatea Oxalis deppei Iron Cross este cea mai cultivata, florile ei sunt rosii.
Oxalis hirta- este uneori cultivata in interior. Tijele sunt curgatoare si este f. convenabila pentru ghivece suspendate. Florile sunt roz sau violete, cu mijloc galben
Oxalis lasiandra- frunze verde aprins, florile roz-lila.
Oxalis triangularis- frunze cu 4 foliole purpurii, de forma triunghiulara, florile sunt de culoare roz.
Mai sus sunt cateva varietati ornamentale. Interes pentru albine au doar speciile cu mare raspandire. In Europa, alaturi de Oxalis Acetosella, mai este o specie Oxalis Stricta, aceasta ceva mai interesanta din punct de vedere apicol decat prima, deoarece este mai inalta, cu flori si grupate (3-5), galbene, si cu inflorire mai indelungata (mai-iulie), in plus se gaseste in locuri mai accesibile pentru albine, de obicei locuri semiumbroase. Ambele sunt destul de raspandite si au si alte utilizari, culinare sau medicale.
In Peru de ex exista o specie de la care se consuma tuberculii. Acestia au o culoare rosiatica, iar daca se lasa la soare cateva zile isi schimba gustul din acru in dulceag. Se pot si fierbe, capatand o culoare galbena.
In Chile este o specie de Oxalis care atinge 5 m inaltime.
In poza Oxalis Triungularis Cupido
26.3KB
|
|
| pus acum 14 ani |
|
Adrian Roman
Apicultor
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 221
|
|
|
| pus acum 14 ani |
|
|
stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1334
|
|
FLORILE Macrisului Iepurelui sunt singulare, plecand tot din rizom,cu un petiol lung. Sunt doua feluri de flori. Unele sub forma de clopot, cu 5 petale de 10-16 mm, albe sau roz-pal, cu vinisoare violet-rosiatice, care spre baza devin galbui sau mai rar roz. Floarea are 10 stamine si 5 pistile. Acest tip de flori infloresc mai in primavara si sunt vizitate de albine, bondari sau insecte de noapte pentru nectar si polen (alb). Trebuie spus ca aceasta specie nu prezinta mare importanta apicola si am prezentat-o pentru o seama de proprietati interesante. Al doilea tip de flori nu se deschid niciodata. Infloresc ceva mai tarziu, cand foliajul padurii a crescut si umbra este puternica, incat insectele polenizatoare au mai greu acces la flori. Aceste flori au petiolul putin mai scurt, sunt mereu orientate in jos. La ele se face o autopolenizare. Totusi acest tip de flori produce cele mai multe fructe si seminte.
Ca si frunzele, si florile se inchid la vreme rece sau noaptea.
34.3KB
|
|
| pus acum 14 ani |
|
