ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI 		Lista Forumurilor Pe Tematici
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL | Reguli | Inregistrare | Login

POZE ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
i.oana pe Simpatie
Femeie
20 ani
Bucuresti
cauta Barbat
20 - 45 ani
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL / REGINE / Apis mellifera adansonii Moderat de orbanstefan64
Autor
Mesaj Pagini: 1
admin
Administrator

Din: sighisoara
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1113
Apis mellifera adansonii
pus acum 17 ani
   
stefan1
Apicultor

Din: Sibiu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1334
APIS MELLIFERA ADANSONII (AMA) (Latreille-1804)
Se mai intalneste sub denumirile  AM Adansoni sau AM Adamsonii
Este raspandita in Africa Centrala si de vest, (Nigeria, Burkina Faso, Senegal, Mali si coboara pana in Kongo, aproape de Angola).
Este o albina de talie mica (85mg fata de 100mg cat are in medie albina europeana). Si fagurii construiti au 1000-1050 celule/dm2, fata de 800-850 la rasele europene. Diametrul unei celule este de 4,7 mm, fata de 5,2-5,5 mm la albina europeana. AMA are in general culoare deschisa, galbena, pe cel putin primele doua inele. Pilozitatea foarte scurta (0,15-0,17 mm iar trompa nu depaseste 6 mm, fata de rasele europene la care trompa poate ajunge la 7 mm sau chiar mai mult. Indicele cubital (un raport a doua segmente de nervuri de pe aripi, caracteristic fiecarei rase) intre 2,3-2,4. Trantorii sunt mici, cu benzi galbene pe tergitele 2-3.
Biologic au o dezvoltare mai rapida in special in stadiu larvar:
-    la regine 14-16 zile, cu o medie de 15, fata de 16 zile la albina europeana
-    la albine 18-20 zile fata de 21 la europene
Matcile sunt fragile in afara stupului. Daca se pun in custi mici acestea mor in scurt timp, de aceea este greu sa fie transferate ca material genetic.
Desi pot zbura si in conditii de ploaie , se ineaca foarte repede, de aceea multe sunt inecate in timpul furtunilor, daca sunt doborate. Trebuie mari precautiuni daca li se administreaza sirop (nu sunt bune inotatoare).
O caracteristica importanta a acestei rase  este agresivitatea sa. Ataca mai rapid si in masa, urmareste victima departe de stup, uneori peste 1 km. Aceasta se explica prin multimea pradatorilor, prin clima, dar s-a imprimat genetic. Comparativ, albinele europene cele mai agresive urmaresc victima max 30 –150 m.
AMA este activa tot anul, pleaca la cules inainte de rasaritul soarelui, si pt ca in clima torida plantele nu mai secreta nectar cand soarele arde cu putere. Si seara culeg pana tarziu.
Are un formidabil simt igienic, motiv pentru care rezista bine la boli si paraziti, inclusiv la varroa sau la Aethina Tumida, gandacul mic al stupului care a inceput sa afecteze si in europa familiile de albine. Se mai gasesc in colonii un fel de Braula, dar fara efecte importante. Aethina Tumida, micul gandac al stupului, se gaseste uneori dar in numar redus (10-20). Albinele distrug ouale depuse de acesta. Daca insa cad faguri pe fund si impiedica accesul albinelor, acolo gandacul se dezvolta si poate coplesi familia. Si molia cerii este frecventa, dar ataca in special familiile mici.
E o albina f roitoare. Nu este rar cand parasesc habitatul, in conditii de lipsa de cules sau de stres puternic. Se apreciaza ca pot roi pana la de 10 ori mai mult decat rasele europene (din care unele roiesc f putin). Cum acolo nu exista iarna, rezervele lor de miere nu trebuie sa fie asa mari, dar au mare nevoie de polen, caci nu au pauza de puiet.
In competitie cu albina europeana, ultima e perdanta, in primul rand pentru ca matcile de AMA eclozioneaza mai repede. De asemenea trantorii dau prin incrucisare cu matci europene urmasi cu perioada de eclozionare mai scurta.
pus acum 16 ani
   
stefan1
Apicultor

Din: Sibiu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1334
Apis Mellifera Adansonii din Guinea (un articol interesant despre cum se lucreaza cu aceasta albina)

AMA din Guinea are o culoare variabila , cu galben si negru in diferite proportii pe inele. In zona muntilor vulcanici exista o varietate de albina inchisa la culoare, ceva mai mare si mai blanda. Sunt insa foarte roitoare si parasesc usor stupul in caz de pericol. Au si o capacitate mai mare de reglare a temperaturii cand vremea este mai rece.
AMA sunt foarte active, dimineata pleaca la cules cu 30 min inainte de rasaritul soarelui, pt a culege nectarul secretat in timpul noptii. De multe ori florile nu mai secreta nici un nectar dupa ora 9, cand arsita creste.
O caracteristica interesanta a rasei este ca se poate orienta la schimbari survenite in zona cuibului. Daca pe noapte se muta stupul cu pana la 10 m, culegatoarele il gasesc usor a doua zi. Daca nu gasesc vechea locuinta intra usor in alt stup din zona, deea acesti stupi se aseaza la cel putin 3-4 m distanta (deci nu ar merge pavilion cu aceasta albina africana).
Vizitarea familiilor se poate face dar cu unele precautii. Se foloseste afumatorul cu fum din ierburi verzi sau uscate, frunze de eucalipt, bananier sau de porumb. Se afuma 3 minute si se poate lucra 5 minute dupa care iar se afuma. Daca afumarea este prea intensa sau indelungata se risca parasirea lazii de catre familie, asta mai cu seama la albina neagra de munte.
In Guinea exista un sezon de roit la inceputul sezonului secetos (noiembrie-decembrie), cand infloresc si pomii,  dar si un sezon de parasire a stupilor la sfarsitul perioadei secetoase, mai cu seama din cauza incendiilor frecvente ale vegetatiei, dar si din lipsa culesului. Perioada roitului este si periculoasa. De multe ori roii se intalnesc in zone populate si pot fi deranjati de copii pe care ii pot ataca. Anual sunt mai multe victime ale albinelor decat ale serpilor veninosi, desi acestia sunt raspanditi in zona. Ca tratament impotriva intepaturilor se face o fiertura din ceara si frunzele unei plante, (Aristolochia), folosita si impotriva muscaturilor de serpi.
Agresivitatea exacerbata a albinelor africane este pusa de unii si pe seama unui temut pradator al stupilor, numit Melivoras Capensis. Este asemanator cu bursucul de la noi, si desi e carnivor in esenta, mananca si fructe dar este foarte mare amator de miere. Ataca si albinele din pamant, dar se urca si in copaci daca descopera acolo un stup. Se spune ca este ajutat in cautarea stupilor salbatici de o pasare numita Mal (in limba pigmeilor din Africa) sau Cuculus Indicator. Aceasta ar semnala bursucului sau oamanilor locul unde se afla un cuib de albine. Se spune ca animalul rasplateste la randul lui pasarea, lasandu-i acesteia bucati de fagure cu puiet.
Deosebitul simt igienic face ca albinele sa pastreze o curatenie impecabila in stup si in jurul lui. O albina moarta in stup sau in fata lui va fi rapid luata si indepartata. Sunt albine care ‚patruleaza’ in jurul stupului si intervin la orice neregula. Ele dau si semnalul de aparare daca exista vreun intrus in zona.
Comportamentul la roire este interesant. Dupa plecarea matcii batrane, in perioada cat sunt botce capacite, un numar de albine incep deja sa oua. Acestea continua sa coexiste si dupa ce iese noua matca. Uneori se intampla ca la zborul de imperechere toata colonia sa paraseasca cu matca stupul, mai cu seama daca nu mai este puiet descapacit in stup.
Stupii traditionali in Camerun  sunt facuti in special din  rafie de palmier si sunt suspendati in pomi. Multi dintre ei sunt goli, in asteptarea unui roi. Mai nou apicultura a inceput sa se dezvolte  si sub influenta misionarilor europeni si a ONG-urilor. Un pas inainte este introducerea stupului kenian, o lada trapezoidala (ca o troaca) cu faguri detasabili. Forma trapezoidala impiadica albinele sa lipeasca fagurii de peretii laterali. Se spune ca in acesti stupi Aethina Tumida nu mai pot intra. S-au introdus si lazi europene, Langstroth si orizontali, ambii de 10 rame. Ramele sunt de 20 mm grosime, cu un interval de 10 mm intre ele. Acestea permit trei culesuri pe an, cu o productie de miere de ~30 kg/an. Nu e adevarat ca aceasta regiune are culesuri tot anul. Sunt perioade de lipsa de cules  inclusiv de polen, incat albinele cara faina de manioc, porumb sau orez din piete. Culesurile de polen mai consistente sunt de la porumb, bambus si graminee. Nectarul principal este din arborii de avocado, mango, cafea sau bananieri.
Nu propolizeaza, desi exista propolis in zona. Aceasta s-a demonstrat controland in aceeasi zona un cuib de albine fara ac din familia Trigonine, care propolizau masiv.
Albinele AMA prefera sa construiasca ele fagurii. Se mai pun benzi de faguri artificiali lipiti de barele superioare, sub care albinele isi construiesc fagurii. Mierea se extrage primitiv prin presare in teascuri ca de vin. Calitatea ei e slaba, deoarece se preseaza fagurii in intregime, cu pastura si puietul din ei. In plus se vorbeste ca marea majoritate a mierii care se comercializeaza in tara este falsificata in diferite forme.
Se povesteste incercarea de a introduce un stup populat cu albine europene. In foarte scurt timp stupul a fost atacat si ocupat de albinele autohtone. In schimb o lada echipata cu faguri europeni a stat ani de zile fara a fi ocupata de vreun roi de AMA. Probabil marimea celulelor acestor faguri nu a fost acceptata de albinele africane.
pus acum 16 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la