stefan1
Apicultor
Din: Sibiu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1334
|
|
APIS DORSATA sau Albina Uriasa (Fabricius 1793)
Specia cuprinde mai multe subspecii, raspandita in mai multe tari din Asia de S-E sau in zona Himalaiana. -Apis DORSATA DORSATA (India) -A.D. BINGHAMI (Indonezia, Malayezia) -A.D. BREVILIGULA (Filipine) -A.D.LABORIOSA (Nepal, Myanmar,Laos,China etc.)
APIS DORSATA DORSATA, sau mai simplu A.Dorsata, este a doua ca marime (dupa A.D.Laboriosa) dintre cele 8 feluri de albine care aduna miere, din Asia. Albinele au o culoare galbena sau portocalie cu dungi negre pe abdomen. Matcile sunt negre. In Nepal ocupa zonele mai joase, intre 190-1200m si se numeste si albina uriasa tropicala. Construieste un singur fagur de 1-1,6m latime si 0,8-1,5 m lungime, agatat de o ramura groasa si inalta (10-25 m inaltime), stanci abrupte sau chiar cladiri. Nu suporta locuri inchise pt cuib si nu se pot domestici. Tin in zona puietului o temp de 30-33 grade, pe care o pastreaza prin unul sau ai multe straturi de albine care acopera puietul in special in vremea mai rece sau cu precipitatii. Un singur cuib poate contine pana la 20 kg de miere, pastura, puiet si albine. Albina pitica si albina uriasa nu folosesc propolisul, desi am citit ca albina pitica ar folosi, totusi, propolisul pentru niste benzi pe ramurile spre cuib, cu rol de protectie contra furnicilor. E o specie rezistenta la frig, ploaie sau seceta, dar cu foarte mari cerinte de hrana. Albinele au 18-20mm lungime, fata de 12-14 mm cat are Apis Mellifera. Regina are 23 mm lungime si e neagra iar trantorii au cam 15-17 mm , deci nu prea mari fata de albine. Celulele de albine ar avea doar 5,4 mm diametrul dar sunt mai lungi ca la albina comuna. Aproape ca la A. Florea, si la A. Dorsata cam 3/4 din albine sunt ocupate cu paza cuibuli si ingrijirea lui. Foarte interesant este comportamentul lor migrator. Au in an doua perioade de maxim de puiet, o resedinta in zona joasa si mai calda folosita intre decembrie si martie si alta de vara, in locuri mai inalte, timp de 7 luni. Intre ele sunt doua periade de pana la 3 saptamani de migrare. Acest fenomen se produce astfel: Pt nordul Indiei, cand incepe sezonul musonic, albinele parasesc sincronizat (toate familiile dintr-un arbore de albine) cuiburile, dupa ce se incarca cu cate rezerve de hrana pot duce. Arborii de albine sunt arborii in care A.D. isi stabilesc an de an cuiburile, 10-20 de cuiburi in acelasi arbore. Este o mare enigma de ce albinele aleg un copac identic cu toti cei din jur si doar in el isi inghesuiesc toate cuiburile, ceilalti ramanind goli. Mai curios ca in fiecare an se alege acelasi copac, desi nu exista albine care sa traiasca atat cat sa cunoasca locul din anul precedent. Migrarea consta din zile de calatorie urmate de alte zile de popas si poate dura pana la 3 saptamani. Dupa o zi de zbor, cand familia face cam 10 km, albinele isi aleg un loc de popas unde va sta cel putin o zi. Aici nu construiesc fagur, stau in ciorchine si in ziua urmatoare cauta sa isi refaca rezervele de hrana. O albina plecata la cules poate sa viziteze pana la 5000 de flori si sa stranga pana la 20 g/zi de miere, pe care o aduce coloniei. Daca culesul este bun si se acumuleaza cantitatea de hrana necesara, in dimineata urmatoare colonia pleaca mai departe, daca nu mai asteapta 1-2 zile. Este foarte interesanta inclinatia coloniei de a-si stabili locul de popas in apropierea asezarilor umane. Aceasta e foarte periculos, de multe ori pot fi atacati sau chiar omorati oameni. Totdeauna colonia isi trimite cercetase in fata, astfel incat dimineata cand pleaca, colonia stie deja locul unde va poposi seara. Pentru ca in timpul drumului nu au puiet, populatia coloniei scade permanent in timpul migrarii. La destinatia finala, familiile ocupa exact locurile ocupate de zeci de ani fara ca vre-o albina sa-l fi cunoscut inainte, cu exceptia, poate, a matcii. Chiar daca regina nu a fost schimbata, ea tot nu stabilea drumul, caci nu participa in grupul de cercetase, care conduc colonia pe tot parcursul. Cuiburile vechi nu mai sunt gasite, fiind distruse de pradatori (pasari, maimute, sau oameni care iau ceara). Daca resursele melifere ale zonei sunt suficiente, uneori intr-un copac se concentreaza si peste 100 de familii. Curand va fi crescut noul fagur si incepe cresterea puietului. La sfarsitul lui martie familiile parasesc iar cuiburile si pornesc drumul invers. Perioada aceasta de ,iarna' pote produce pierderi coloniilor mai cu seama din cauza chimicalelor din agricultura (culeg in special din culturile de mustar negru, a caror polenizare depind de acestea). Zborul de imperechere al matcii are loc, curios, spre sara, la asfintitul soarelui. De fapt aceasta albina poate zbura si in timpul npotii, daca noaptea este mai luminoasa. Foarte interesant este comportamentul de aparare al A. Dorsata. Au un comportament defensiv foarte dezvoltat, ataca uneori orice fiinta pe o distanta pana la 100 m departare de cuib. Si albinele de pe fagur au un comportament caracteristic. Albinele din stratul superior se inlantuie, ridica vertical abdomenul, si executa miscari sincronizate, un fel de 'val mexican' ca la fotbal. Au si un bazait si tremur de aripi, totul pentru a intimida intrusul. Acul e cam de 3mm lungime. Dusmani In afara de om nu are dusmani intre mamifere, datorita comportamentului lor agresiv. Maimutele mai consuma resturi de miere, pastura, ceara sau puiet, dar numai daca albinele au parasit cuibul, fie in migratia sezoniera, fie in conditii deosebite. Albinele sunt f sensibile la fum si parasesc atunci familiile. In sezonul secetos sunt frecvente unele incendii si albinele pot parasi fagurii. Dintre insecte sunt unele vespe, furnici sau molii care le pot provoca pagube. Dintre pasari ar fi pasarea barba-albastra, care mananca astfe albine: zboara aproape de cuib, incat provoaca aparatoarele care o inteapa. Are insa un penaj in care se prind abinele. Zboara apoi mai departe, prinde fiecare albina si o mananca dupa ce-i inlatura acul.De asemenea din cuiburile parasite mananca resturile de fagur sau puiet. O alta pasare care se gaseste si in Europa este Vesparul, ca un soim care se hraneste si la noi cu larvele vespei de pamant dar si cu albine si vespe mature. Aceasta se pare ca ataca frontal si cuiburile atacate. Se pare ca penele lui contin o substanta care respinge albinele. Desi este agresiva si poate fi periculoasa, A.Dorsata este cautata de vanatorii de albine penru mierea, pastura si puietul lor, care se pot gasi sezonier si in piete. In Tailanda, de ex, vanatoii de albine vaneaza uneori noaptea, cand sunt mai putin atacati. Obisnuiesc sa distruga doar 3/4 din cuiburile dintr-un copac al albinelor, sa permita refacerea. Folosesc fumul din diferite plante pt protectie si alungarea albinelor. Si A.Dorsata are paraziti si anume doi acarieni: Tropilaelaps Clarea si T.Koenigerum, care produc o boala putin cunoscuta in Europa. Daca ultima paraziteaza doar A Dorsata si A D Laboriosa, T Clarea poate parazita toate tipurile de albine melifere si ar trebui un cordon sanitar. In unele zone din India aceasta albina este venerata, mierea este consumata ritual iar copacii de albine sunt tinuti secret fata de straini.
Modificat de stefan1 (acum 16 ani)
|
|