Indiferent de cata gargara cititi pe net cea mai raspandita metoda de inmultire a matcilor in Romania este cea prin BOTCI DE ROIRE ! Haideti sa punem la punct obtinerea matcilor prin metode moderne!
Aceeasi parere o am si eu dar tot e ceva daca numai vorbesc ptr ca la un ,moment dat le va veni si cheful de a trece la fapte.
REGINE
Se ia in considerare unanim ca de la descoperirea savantului si stuparului german Nichel Jacob 1585 incepe sa fie aruncata o noua privire asupra reginelor.El a descoperit ca albinele pot creste regine din oua sau din larve. Apoi prin experimentul Schirach sa demonstrat ca o larva se poate transforma in regina. Cele demonstrate de experiment au fost confirmate de savantul orb Francis Huber . Daca tot spuneti ca e cea mai importanta sectiune i-as da un spatiu mai mare si as proceda prin unirea cap baza melifera si tehnologia produselor apicole.
Sa stiti ca sunt incepatori ce cetesc cu interes aceste sectiuni puse de catre domnul dragos. Parerea mea este ca ar trebui sa nu mai se bata apa in piua si sa se ofere informatii concrete.Eu unul am invatat foarte multe de pe forum
Dragule noi aici suntem pe APIARDEAL nu ne mai da linkuri spre stuchitul ca ni se zburleste parul pe piept , oricum nu ai ce citi acolo.
D-nul Dragos, acum, daca aveti "o treaba" cu cateva persoane de acolo, nu inseamna ca, noi restul, nu avem voie sa ne informam si de aici si partea cealalalta. Sunt foarte multe informatii utile de aflat si de aici si de pe "stuchitul".
Sa trecem la treaba dar mai intai o precizare : avem sansa ca printre noi sa se afle si Valter un foarte bun crescator de matci care sper ca prin interventiile lui sa aduca lumina in acest subiect. 1 Cresterea matcilor tinere isi are locul ei bine stabilit in ciclul anual al coloniei de albine. Ea nu poate avea loc permanent , ci este legata de anumite conditii si de anumiti factori de declansare. O colonie de albine "normala " , care se afla intr-o "stare armonica" , nu creste matci tinere. Activitatea crescatorilor de matci se orienteaza tocmai asupra crearii la nivel optim a acestor premise in colonie si a utilizarii rationale a factorilor de declansare. Cresterea de matci ca atare este o problema a coloniei de albine . In acest sens orice crestere in colonie este "naturala" iar in laborator este o crestere 'artificiala". Conform definitiei uzuale , o colonie de albine se compune din matca , un numar variabil de lucratoare (si in anumite perioade ale sezonului - un numar esential mai redus de trantori ) , puiet in diferite stadii (tot in functie de sezon ) si faguri cu rezervele din ei. Dar aceasta este o descriere foarte superficiala , care cuprinde numai aspecte aparente . Prin structura ei interna , colonia este o formatiune foarte complexa , care in ciuda tuturor stradaniilor scapa inca si azi in unele privinte intelegerii noastre. Esentiale pentru examinarile noastre sunt relatiile multiple ale lucratoarelor intre ele si ale lor cu puietul si matca. Totul incepe cu faptul ca o colonie de albine "normala" contine lucratoare de toate varstele , care indeplinesc anumite sarcini , corespunzatoare varstei lor. Dar organizarea nu se bazeaza pe niste trepte rigide in dezvoltarea indivizilor , ci mai ales pe principiul "cereii si ofertei" . Functii prevazute fiziologic pentru o anumita (treapta de) varsta pot fi amanate temporar in anumite limite sau chiar suprimate , asa incat se obtine o mare plasticitate , corespunzatoare cerintelor.
Sectiunea IX ar trebui impartita la randul ei in mai multe subpuncte: -obtinerea reproducatorilor pe cale naturala; -obtinerea reproducatorilor pe cale artificiala; -tehnici moderne de obtinere a reproducatorilor,etc... La subpunctul 2 ma bag o tura, daca ma ajuta si andrei_calinescu, o tura si jumatate, el practicand acest lucru in franta pe scara mult mai mare ca mine. Apropos de anunturi de vanzare matci.Am facut un anunt pe un forum cu nicul valter_ de genul ''pentru anul 2009 avem posibilitatea sa livram x matci selectionate, sunati la... pentru o buna planificare a seriilor''- a disparut intre timp.
Sectiunea IX ar trebui impartita la randul ei in mai multe subpuncte: -obtinerea reproducatorilor pe cale naturala; -obtinerea reproducatorilor pe cale artificiala; -tehnici moderne de obtinere a reproducatorilor,etc... La subpunctul 2 ma bag o tura, daca ma ajuta si andrei_calinescu, o tura si jumatate, el practicand acest lucru in franta pe scara mult mai mare ca mine. Apropos de anunturi de vanzare matci.Am facut un anunt pe un forum cu nicul valter_ de genul ''pentru anul 2009 avem posibilitatea sa livram x matci selectionate, sunati la... pentru o buna planificare a seriilor''- a disparut intre timp.
Prin transmiterea hranei de la albina la albina se formeaza o circulatie alimentara si in ultima instanta un metabolism global al coloniei de albine , in care este inclus si puietul . in primele zile de viata , dupa ce a consumat mai mari cantitati de polen , albina tanara isi formeaza glandele faringiene si corpul adipos. Cand este doica , ea preda larvelor aceste rezerve de proteina prin laptisor si datorita acestui fapt va fi numai apoi pentru scurta durata albina de zbor . (MAURIZIO , 1954) Pregatind celulele de puiet , cedand puietului hrana si caldura si hranind matca , lucratoarele sunt FACTORUL din colonia de albine care determina desfasurarea evenimentelor. Relatiile dintre lucratoare si matca sunt de o importanta determinanta pentru succedarea functiilor in cadrul coloniei . Lucratoarele sunt acelea care dirijeaza si indeplinesc functiile vitale prin curatirea unor zone de fagure disponibile ; reducerea suprafetei de puiet prin reducerea cantitatii de laptisor de matca sau prin indepartarea unei parti din oua si larve ; hotararea cantitatii de puiet de trantor si cea de crestere a unor matci tinere ; intensitatea activitatii de cules. Daca lucratoarele detin in mod direct functile hotaratoare din colonia de albine , matca exercita la randul sau o influienta cel putin tot atat de mare , dar nu direct - ci prin intermediul lucratoarelor : numai in prezenta matcii lucratoarele pot sa-si exercite functiile vizand colectivitatea . Matca este punctul de referinta central , obligatoriu pentru indeplinirea sarcinilor biologive necesare. Intr-o colonie orfana inceteaza activitatea de crestere , scade randamentul de cules si dispozitia de aparare precum si coeziunea coloniei. Fenomenele care apar dupa pierderea matcii , deci intr-o colonie orfana , au de aceea un caracter dramatic.
In primul rand , la aprox. 1/2 - 1 ora dupa indepartarea matcii alare nelinistea - o schimbare vizibila cunoscuta tuturor apicultorilor in comportamentul colectivitatilor de albine ; de multe ori ea este insotita de un bazait distinct . Odata cu instalarea nelinistii inceteaza activitatea de cladit si odata cu scaderea activitatii de zbor scade si randamentul activitatii de cules. Aceasta slabire a coeziunii coloniei se exteriorizeaza prin faptul ca albinele sunt gata sa paraseasca stupul ; lucru foarte vizibil in stupinile pavilionare in care stupii sunt astfel instalati incat se ating. aici se pot observa deseori siruri intregi de albine ventilatoare , cu glanda lui Nasonov descoperita , care isi parasesc colonia si emigreaza la vecina care are matca.
SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR – poza de dragos2006, in MANUALUL APICULTORULUI INCEPATOR · 41.9KB
La cateva ore dupa indepartarea matcii unele celule cu puiet tanar de lucratoare sunt deja aprovizionate mai abundent cu laptisor. Dupa 24 de ore larvele din acestea inoata intr-un lac de laptisor , iar celule respective devin botci. Aceste schimbari sunt si mai vizibile dupa 2 - 3 zile , de aceea se asteapta cu verificarea prezentei matcii pana in ziua a treia dupa introducerea fagurilor cu puiet. Numarul de botci construite de un anumit numar de albine este o unitate de masura corecta pentru calitatea de laptisor de matca disponibil.
Cea mai usoara si naturala este metoda Miller pe care am incercat-o cu succes. Pe o rama se pun 3 fasi verticale de fundatie de ceara de aprox. 3cm X 15 cm. Aceasta rama se introduce in mijlocul unei famili performante genetic. Albinele construiesc fagurele repede si matca isi pune ouale si dupa 7 zile o scoatem de acolo si o introducem in alta familie orfanizata cu cel putin 8 ore inainte. La fagurele construit taiem 2 degete din periferie pt a elimina ouale proaspete stiind ca albinele aleg o larva de 1-3 zile pt a face o matca si pt ca botcile aparute sa fie frumos pe verticala precum tzurtzuri. Dupa 5 zile facem inspectia si recoltam alte botci aparute pe alte rame si inspectam dezvoltarea botcilor de pe rama special pregatita. In ziua a 10 trebuie sa ne facem socoteala in ce nuclee vom muta aceste botci gata de eclozionare sau cum le vom desparti in aceeasi familie. Daca avem nuclee de imperechere este bine dca nu le putem face si mutam botca inainte de eclozionare. Daca nu avem putem pune botcile in bigudiuri cu dopuri si le punem inapoi in stup sa eclozioneze si deacolo in nucleele de imperechere. Important este sa ti socoteala la zile ca prima regina poate aparea la 13 zile sau mai devreme de la mutarea ramei speciale in stupul orfanizat si mi sa intamplat mie cand a doua zi restul de botci erau distruse. Botcile se pot ecloziona si in incubator dar pt incepatori seri de 4 - 7 matci e mai sigur in stup.
_______________________________________ 320 de zile senine fac albinele fericite
La 3-4 zile dupa indepartare matcii , in tuburile ovariene ale unui numar de lucratoare apar deja semnele vizibile ale dezvoltarii ovocitelor . Dupa 10 zile exista chiar oua complet dezvoltate . Dupa 30 de zile se depun primele oua , in cazul raselor europene. Odata cu scaderea cantitatii de puiet necapacit are loc o acumulare de substante de rezerva in glandele faringiene respectiv , in corpul gras , asemanator cu cazul albinelor care ierneaza. Prezenta puietului necapacit inhiba insa dezvoltarea ovarelor , chiar si in cazul coloniilor orfane. Acest efect de inhibare a puietului necapacit este de multe ori mai puternic decat cel al matcii. Odata cu dezvoltarea ovarelor la lucratoare progreseaza dezintegrarea coloniei . O colonie cu lucratoare outoare este "demoralizata" aproape nu-si mai face rezerve , nu se mai apara ( sau este invers , supraexcitata) si numai cu interventii poate fi determinata sa accepte o matca noua. Astfel de colonii nu sunt apte pentru cresterea de matci . De aceea la rasele la care la scurt timp dupa orfanizare apar lucratoare outoare ( de ex. albina telica ) cresterea cu orfanizare nu poate fi prelungita mai mult de cateva zile.
Subiect vesnic interesant. Din ce am practitac, practic si mi-a fost in parte confirmat de o lucrare a lui Karl Weiss(elev al lui Ruttner).
1. Putem face pickingul oriunde in stupina, intr-o camera inchisa uscata sau umeda, pe orice vreme (chiar daca e uscaciune) - laptisorul din jurul larvei e de ajuns pentru mentinerea parametrilor vitali. Deci nu va chinuiti cu carpe umede peste rame, cu nu stiu ce grad de umiditate in incaperi, etc.
2. Cat ne permitem sa tinem un fagure cu larvele selectionate inainte de picking? E periculos sa tinem larvele mai mult de o ora, 2, 3, etc. Am facut picking si dupa 4 ore de la recoltarea ramei(ca test) si au fost luate in crestere in proportie de 95%. Deci daca avem un drum cu masina de facut cu o rama cu larve selectionate pana la "maternitate", nu-i bai.
3. Cand e ideal sa incepem cresterea de matci? Plina recolta, cules de intretinere, sau fara cules? Cules de intretinere, in plin cules prevaleaza instinctul de recoltare.
4. Am observat lucrand cu un fermier care exploata buckfast, neagra si carnica , ca carnica(scuzati cacofonia), devine cel mai tarziu trantorita(e drept ca unele matci erau fiice de selectionate - carnice pure, fecundate de trantori hibrizi). Deci 1-0 pentru Carnica.
5. Neagra accepta destul de bizar o matca noua. In sensul ca accepta botca, asteapta ca matca sa fie fecundata, sa depuna prima generatie dupa care matca e inlaturata(ucisa) si albinele isi trag singure botci si-si schimba matca.
6. Amorsez pentru picking cupulele cu saliva mea, inlocuind astfel laptisorul care ar trebui depus in celule. Larvele sunt luate in crestere fara probleme. Atentie sa nu fiti pe antibiotice cand amorsati .Veti avea surprize(neplacute).
In functie de ce imi mai vine pe teava, mai adaug....
Asta vara discutand cu Valter in timp ce controlam stadiul de fecundare la matci: Ce model de nucleu de fecundare scoate in evidenta buna fecundare a matcii si anduranta acesteia: cele mici sau pe rame normale(Langstroth sau Dadant)? Evident, ultimele.
La 3-4 zile dupa indepartare matcii….. Cei care se ocupa de problema spun ca 1% dintre lucratore au ovarele suficient de dezvoltate sa poate oua. Groso modo se considera ca intr-o familie suficient de bune dezvoltata se gasesc in medie sapte lucratoare ouatoare ….
La cele spuse de Andrei, mai adaug si eu cate ceva: Intradevar de preferat este o perioada cu cules de intretinere si nu cu cules intens, pentru ca in cazul din urma botcile sunt neglijate. Se obtin rezultate foarte bune daca dupa transvazare urmeaza o perioada de 3-4 zile cu ploi. Este important ca in compartimentul unde plasam rama port botci sa avem un mare numar de albine tinere (doici). La noi perioada foarte potrivita pentru crestere, este perioada de dupa inflorirea ultimilor pomi fructiferi. Prin dubla transvazare nu se obtin regine net superioare celor obtinute prin transvazare simpla.Daca folosim transvazare dubla numarul larvelor luate in crestere va fi mai mare si cam atat. Cele mai bune regine sunt cele care se fecundeaza in familii orfanizate anterior.
_______________________________________ Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
Aici din 15 ianuarie se poate incepe cu producerea matcilor atunci vine cel mai mult polen si un cules de intretinere,temperatura e mai ridicata,noaptea e peste 10 grade,merge spre vara si albinele simt.
