_______________________________________ Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
#52
filip Apicultor Din: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Postari: 1832
Avea o vorba bunicul meu;NEPOATE stai si asculta cand esti printre oameni cu experienta.Fiecare are stilul sau modul sau de a lucra,din dispute tragi concluzii. Nu toti golesc gusa dand sfaturi,dar cand sunt provocati i-si etaleaza priceperea. Sa ajungi in varful muntelui sunt mai multe metode de abordare,daca esti alpinist il ataci frontal,daca nu te pricepi la coarda ocolesti pe poteci.Principalul e sa ajungi in varf. Sunt apicultori pe accest forum cu o vasta experienta,daca nu-i cunosti si nu le sti realizarile ai crede ca se cearta. Daca ai oarecare experienta si citesti printre randuri observi ca fiecare are ceva deosebit de spus.
Buna Valter. Ca si anii trecuti, si concediul ce vine se anunta un maraton...frumos. Vreau sa-l cunosc in carne si oase si pe Dragoselu' si sa vorbesc in detaliu cu el despre asociatie. La Dunare vin negresit, fie insotit sau nu de grupul de francezi. As fi vrut sa vin si in primavara acasa, dar voi lucra cu Michel, din cauza faptului ca anul trecut pe-aici nu am prea facut miere, sezonul asta vom face pastoral in zone mai indepartate. Deci e mult de alergat. Chiar discutam cu el zilele trecute despre miniplus -da sau nu. El nu le vede sensul. Cu el lucrez pe modelul nucleu -5 rame Dadant sau Langstroth. E drept ca el vinde roiul cu totul, nu numai matci. Din finisor luam botcile la 7 zile de la introducere si le punem in incubator, dupa 3 zile le dam nucleilor spre eclozionare, fecundare. Dupa ce matca oua , roiul e vandut. Pentru sezonnul asta, am luat o parte din matci de pe : www.batsis.gr cecropiene, se aseamana cu ale noastre, dar propolizeaza mai mult. Si ei lucreaza cu miniplusuri. Nu realizez ce consum au iarna cecropienele, deoarece aici e deja primavara.
Vad ca sa sacarpina unii de mine si mi-i frica sa nu ia paduchi. Kiwi draga la noi in Romania se chinuie cativa reprezentanti ai breslei sa lamureasca ce altii au defintit din perioada premergatare capitalismului, adicatelea: -stupina de elita -se ocupa cu cercetarea, selectia si difuzarea materialului genetiv valoros(pentru anumitye areale) catre multiplicatori; la noi ar fi(este) ACA, ICDA...; -stupina de multiplicare-se ocupa de preluarea materialului genetic valoros de la organizatia precedenta si inmultirea(pe cat posibil controlat) exponentiala a matcilor, trantorilor..; -stupina de productie- beneficiarul muncii predecesoarelor organizatii, avand drept scop ridicarea nivelului productiei- pe schinarea selectiei anterioare, si crearea conditiilor economice de a se sustine pe ia(productia miere, polen....) cat si stupinele din amonte care fac selectie, multiplicare.
La noi sunt de toate, sigur productie, amestecate, edefinite, neacreditate si toate la un loc incearca sa supravietuiasca. Timpul singurul martor impartial va decide cine va avea intaietate, cine va iesi mai repede la liman, de cine este nevoie mai intai, ...timpul doar el...
Referitor la postarile lui Bucovineanu... Personal nu stau planton la PC sa vad ce scrie, ulterior sterge fiecare used, dar consider ca fiind impolitete stergerea continutului unui post care ma implica... Spune-mi frate in fata...basti...si continuu la batut rame. Scuze.
La o tacla cu un prieten din occident al intreb: ma fratemiu uite cum sade la noi cu elita, multiplicarea, productia, infuzia de bukbalast, carniolan, caucasica...la voi cum e? Mai rau ca la voi. Adica noi terminam ce voi incepeti. Noi am probat bukfast, nemultumiti, am probat x nemultumiti, probat y nemultulmiti, toate multiplicate de organisme serioase, da in practica nu confirma. Voi aveti tot timpul sa orbecaiti prin ce noi am probat, vre-o treizeci-cinzeci de ani si o sa va dati seama ca nu doar comunismul va handicapat ci si voi neocomunistii/postcapitalistii.
Daca exista un sector care nu a atins nivelul cerut de momentul dezvoltarii optime atat pe timpul lui Harnaj cat si dupa el acesta este cuprins de fermele de elita/pe baze capitaliste(valoare/pret/rezultate) care ar5 fi putut genera baricada necesara ratacirii prin bukbalast... Acest domeniu este rezervata exclusiv elitei cerecetarii apicole si nu masei mari de multiplicatori care spera sa fecundeze matcile intre doua chitante sau facturi.Basca productie de miere, sprituri si frecat pe burta...
Sunt ceva promisiuni de la Tucea privind acreditarea unei ferme de elita...om vedea zice orbul. Fac demersuri pentru multiplicator...sper ca nu-n zadar.
La noi inca nu e atat de alterata rasa indigena precum la altii, care din dorinta de castig imediat au tot incercat sa introduca rase noi, mai prolifice si cu gusa mai mare. Dar daca apicultorii nu inteleg si continua sa aduca regine din alte parti o sa-i ajungem repede pe cei din vest care au ajuns unde au ajuns. Trebuie sa intelegem ca referitor la albine problema sta un pic altfel decat la alte specii. Daca la alte specii putem aduce rase din alte parti si le putem creea microclimatul de viata din zona de origine, daca importam rase de albine ar trebui sa "importam" atat clima cat si conditiile de mediu din tara de origine. Tinand cont de greselile altora trebuie sa pastram albinele noastre care sunt adaptate aici din timpuri stravechi. Referitor la fermele de elita, ma cam indoiesc de faptul ca in Romania de azi se va realiza un lucru serios.
_______________________________________ Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
Valter, o mica anecdota scoasa de un fermier cu care am lucrat, care e interesat de importul de matci tiganci din Romania. Il intreb eu : "De ce vrei sa aduci matci din Romania"? Raspunde: "Baiete, stii cum e la voi? Voi aveti niste ingrediente pure(matcile) intr-o brutarie nematurata". Intr-adevar in lunca Dunarii e cam...nematurat.
Kiwi la noi se cheama selectie masala. In principiu se refera la compararea matcilor fice in anul urmator producerii si alegerea celor mai bune(productie, instinctx, y,z....) si continuarea ciclului. La un anumit numar de ani se introduce sange proaspat pentru evitarea consangvinizarii.
valter a scris:
Vad ca sa sacarpina unii de mine si mi-i frica sa nu ia paduchi. Kiwi draga la noi in Romania se chinuie cativa reprezentanti ai breslei sa lamureasca ce altii au defintit din perioada premergatare capitalismului, adicatelea: -stupina de elita -se ocupa cu cercetarea, selectia si difuzarea materialului genetiv valoros(pentru anumitye areale) catre multiplicatori; la noi ar fi(este) ACA, ICDA...; -stupina de multiplicare-se ocupa de preluarea materialului genetic valoros de la organizatia precedenta si inmultirea(pe cat posibil controlat) exponentiala a matcilor, trantorilor..; -stupina de productie- beneficiarul muncii predecesoarelor organizatii, avand drept scop ridicarea nivelului productiei- pe schinarea selectiei anterioare, si crearea conditiilor economice de a se sustine pe ia(productia miere, polen....) cat si stupinele din amonte care fac selectie, multiplicare.
La noi sunt de toate, sigur productie, amestecate, edefinite, neacreditate si toate la un loc incearca sa supravietuiasca. Timpul singurul martor impartial va decide cine va avea intaietate, cine va iesi mai repede la liman, de cine este nevoie mai intai, ...timpul doar el...
Valter se pare ca eu mam exprimat gresit. Eu nu mam gindit la selectie de tip "cercetari/laborator la nivel inalt" ci la ceva ce se poatre face si in stupina micului apicultor.
Eu nu am experienta personala in selectie si de aceea am intrebat despre ea.
Dar la teorie mai adun si eu muschi.
Despre ce vorbesc?
Cum am scris si in alte topicuri in Noua Zeelanda apicultura se bazeaza pe eliminarea locii americane din stupini si mai apoi din tara.Chiar din acest motiv am avut de citit o carte(mica si subtire dar aici este considerat manual) la sfirsitul anului trecut.
Printre multe altele se scria si despre o metoda de selectie pt. a mari instinctul de curatenie in familiile de albine.
Datele mondiale arata ca in general familile de albine au un istinct de curatenie de 20% si printro selectie bine dusa la capat acest instinct de poate mari foarte mult.
Iata ce se recomanda in cartea respectiva(eu nu am mai avut timp anul acesta sa aplic aceasta metoda dar la voi acum incepe anul si poate cineva dintre voi lar incerca).
Sa zicem ca avem la dispozitie 10 familii de albine cu putere asemanatoare (unii au mai putine altii mai multe familii....???)
Se iau familiile pe rind. Se cauta rama cu cel mai mult puiet proaspat capacit si intrun colt se efectueaza urmatoarea operatiune: -cu un ac de cusut subtire se impung cca. 8 celule in forma de cerc(o singura impunsatura/celula) -impunsatura/gaura in capaceala trebuie sa fie cit se poate de mica dar sa fim siguri ca am impuns/ucis si larva din celula -marcam rama cu o pioneza sau cum vrem noi dar sa o gasim usor cind revenim -se trece la urmatoarea familie(se procedeaza la fel la toate 10 familii) -peste 3 zile(NU MAI TIRZIU!!!) se face controlul -forma de cerc ne va da indicatia ca sintem in locul bun -cele 8 celule trebiue sa fie curatate "LUNA SI BEC" -se iau notite intrun caiet
Apoi se repata toata manopera din nou(de la A la Z)
Nu se mentioneaza cite runde sa se faca dar citeva sint indicate.
In final vom avea un clasament. Daca avem familii mai egale in fruntea clasamentului atunci le selectam pe acestea si continuam cu acestea. Mai exact repetam TOTUL din nou(dar numai cu aceste familii fruntase).
Pina la urma ramine doar o familie a carei rezultate o sa ne placa mai mult.
Se fac regine noi din larvele luate din aceasta familie(de exemplu cu metoda descrisa in acest topic de Valter).
Reginele noi obtinute le folosim la formarea noilor familii/nuclee sau schimbam reginele vechi.
Si apoi ce credeti ce se face?
Pai se iau 10 familii de albine care au "matca noua" si se repeta TOATA treaba.
Nu trebuie facut acest lucru din primavara pinan toamna NON-STOP(numai daca vrei). Dar se face anual de la o generatie la alta pt. a mari instinctul de curatenie(binenteles numai daca acesta ne este telul).
Totodata se mentioneaza ca nu numai larvele pt. tranvazare sint importante. Daca trintorii(spema de trintori in cazul fecundarii artificiale) provin din aceiasi familie ca si larvele vom obtine acelasi rezultat in timp mult mai scurt.Instinctul se mostreneste atit de la mama cit si de la tata.
Familiile de albine cu un instinct de curatenie ridicat vor depista celulele cu larve moarte mai repede decit o familie cu instinct de curatenie "medie" si vor elimina larva din stup inainte ca acea larva sa fie caz de infectie.
Toate familiile de albine depistreaza larva moarta/bolnava in celula si o elimina din stup. Dar daca acest lucru nu se face inainte ca larva sa fie caz de infectie atunci in momentul in care albinele curatatoare intra in contact cu larva moarta si ele se vor umple cu spori si vor imprastia sporii prin familie/stup.Asa vor fi mai si multe larve noi infectate.
Si pt. ce toata harababura asta???
Ei, iute ca in Nooua Zeelanda nu se admite folosirea a nici un fel de medicament pt. nici o boala din stupi(pt. asta este lege).
Deci din start, aici mierea nu poate sa contina antibiotic/reziduri de medicament.Exceptie face mierea manuka caci nectarul manukai contine un antibiotic natural(cu cit concentratia ei in miere este mai mare cu atit acesata miere este mai scumpa).
Si vasa-zica cum spuneam, daca cineva gaseste aceasta metoda de selectie atit de interesanta incit o va aplica in stupina sa, il rog sa ne dea si noua de stire despre rezultate.
Interesanta metoda voastra si mai simpla. La noi se recomanda decuparea unei bucati de puiet si congelarea lui, dupa care sa se reintroduca in stup si sa se verifice cat de repede este eliminat. Ai stricat un fagur, ai pierdut mult timp cu frigiderul si remontarea, poti trage concluzii gresite daca nu repeti de cateva ori metoda, pentru ca viteza de curatire depinde de foarte multi factori variabili in timp: intensitatea culesului, proportia albine-puiet, ponderea albinelor tinere in totalul populatiei, proportia puiet capacit-puiet necapacit, temperatura, precipitatii etc. Spui ca nu folositi nici un medicament. Nu tratati contra la Varrooza?
Bunicul meu are stupi de 45 de ani. Are aceiasi rasa care cred ca era si acum 100-200 sau poate 1000 ani pe acest pamant. O evolutie poate a existat dar una naturala si nu una artificiala. Cred ca ar trebui sa tinem cu dintii de aceasta rasa pentru ca este o mostenire pe care am primito gratis si nu ar trebui sa ne batem joc de ea din considerente economice. De unde stim ca prin selectii repetate crescand productivitatea, docilitatea etc. nu atenuam sau eliminam chiar, alte instincte de care nu ne dam seama iar peste un nr. de ani ne vom trezi ca nu rezista la nush ce boala nou aparuta sau pur si simplu ca vom gasi lazile goale intr-o dimineata?
tehnica(practica) transvazarii, scule si ustensile necesare, – poza de cetin, in REGINE · 34.9KB
Da se pare ca metoda cu frigiderul este si mai lunga. Nas spune ca metoda de aici este mult mai simpla deoarece repetarea metodei da rezultate mai bune si astfel este nevoie de timp. Noua Zeelanda nu are institut de cercetari apicole ca si Romania dar si aici sint citiva cercatatori al domeniului.Avind in vedere ca noi ii lingem in fund pe britanici si americani nu sintem lasati cu mult in urma.Americanii si britanicii ne trag dupa ei astfel incit in multe domenii ale vietii se colaboreaza intensiv(USA,UK,CAN,AUS si NZ).Probabil ca originalitatea limbii engleze este motivul-vorbind aceiasi limba.....
Varoa a ajuns in NZ in anul 2000 si sa depistat si pe insula sudica(in partea de nord) in 2006.De anul trecut sa ridicat restrictia de transport a familiilor de albine de pe insula nordica pe cea sudica.Tratam si noi cu toate ca....turile. Dar accentul este pe loca americana.Acesta sa depistat pt. prima oara in NZ in 1877(de 133 de ani) si niciodata nu a fost admisa folosirea medicamentelor ca si tratament.Cherozina si chibritul sint tratamente legale. De vreo 3 ani si mai bine pe o indula mica (insula Mercur) se fac cercetari cu albine care sa se lupte de la sine cu mita varoa.Anul trecut am citit un articol ca rezultatele sint deja intre 35% si 50%.Si apicultorii americani stau cu ochii pe noi daca cumva se reuseste o albina "bomba" care elimina varoa din stup ei vor cumpara cu kila. Eu asa stiu ca multe tari din lume lucreaza asupra domeniului dar neozeelandezi se cred cu doua perechi de oua(in general - tot timpul) Articolul spunea ca acesti cercetatori folosesc metode de selectie naturale(deci nu modificare genetica-in NZ nu se admite nimic genetic modificat).Vino aici si te duc in prima allimentara de la primul colt si ai sa vezi cite alimente sint de cumparat care contin ingrediente genetic modificate.Imaginea lui NZ la nivel mondial este foarte buna dar cind traiesti aici vezi fata ei adevarata.
Totodata sa mai mentionat daca albina lor ajunge un anumit nivel(nu mai tin minte exact cit) vor pune in vinzare regine fecundate la pretul de 7-8 sute de euro(pt. crescatorii de regine binenteles care mai apoi sa ne vinda si noua regine la un pret rezonabil).
Eu personal tratez pt. varoa cu bayvarol 10 saptamini in toamna si cu ApilifeVar tot cam 10 saptamini in primavara(ultima primavara nu am avut de unde sa cumpar din zona ApiLifeVar si am folosit tot bayvarol). In rest nu tratez cu nimic.Nici o rama din cutia(la familii mari am 2 cutii) de jos nu va urca in magazie(folosesc o singura marime de cutii si rame - asa economisesc bani).
Scuze Valter ca am deviat de la subiectul topicului.
numai bine
#63
maximus Apicultor Din: valcea taica...valcea
Postari: 363
in toate este o lege a echilibrului.cu cat se dezvolta unele caractere, cu atat se pierd altele.
lucru cuantificat de mine: albinele,vacile,gainile, si toate animalele care "transforma" si "produc", prin selectie agresiva zis "stiintifica" ne vor da produse sarace, cu cantitati mult mai mici de substante vitale.
la aceeasi hrana, un ou de la gaina batraneasca are o alta compozitie cu oul gainii de super soi. \ la fel cu mierea, laptisorul, apilarnilul. ne paste saracirea produselor obtinute. avem miere, dar ce folos daca nu are enzime si principii vitale?
... Materialele din plastic asigura cateva avantaje: -avem posibilitatea manevrarii pe orizontala si verticala a cupulelor desprinzand portcupulele ; -acceptarea este accentuata favorabil de cupulele din plastic, din experienta; -materialele se pot refolosi dupa fiecare eclozare, dupa o prealabila sterilizare, prin fierbere; -standardizare, aspect profesionist, ergonomia muncii.
Potirasele din ceara de inalta calitate au totusi usoare urme de propolis, fapt ce diminuiaza din gradul de acceptare. In anul 2009 neavand materialele Nicot(facute cadou de andrei) am practicat un mix, cu cupule de la Teclem si baza de ghinda din Cheile Dobrogei.
Am o nedumerire! sustineti ca materialele se pot steriliza prin fierbere... eu stiam ca prin fierbere se pot deforma... sau poate ati vrut sa spuneti altceva?
Eu am citit intr-un ghid de utilizare a cutiei Jenter ca se sterilizeaza in apa calda care nu trebuie sa depaseasca 65 grade pt ca peste aceasta temperatura se pot deforma piesele. Sa ne spui si noua Valter cum a mers sterilizarea prin fierbere.
Ce ma enervati, ma provocati pentru a-mi pierede timpul cu experimente. Conditii de lucru: -vas metalic cu 1 litru de apa(chioara); -douazeci de cupule Nicot mazgalite cu ceara in sezonul precedent; -flacara butelie. Introdus pe rand cate 5 cupule la pragurile de temperatura in discutie: -initial 5 de la 0*C-firesc nu se desprinde nimic, nu se deformeaza; -pragul de 65*C- nu se desprind paticule de ceara, cupulele sunt otel; -pragul de 85*C-apar primele pete de ceara la suprafata apei, cupulele nu se deformeaza; -pragul de 100*C-partial(50%) ceara este in suspensie in apa, cupulele sunt tari, dau usoare semne de deformare daca fortam exagerat; -peste 100*C-apa fiebe zdravan-ceara nu paraseste integral cupula, este necesara interventia betisorului cu cap de bumbac, cupula se deformeaza cu greutate. Pa,pa.
Ma prieteni, daca se demonstreaza ca nu se deformeaza, pune careva peni...sula la bataie... pe sculele NICOT ale lui JILESS Ratia... care se baga? Eu o consider pierduta...
Azi ma suna un cetatean din Prahova si-mi relateaza ca a reusit cu usurinta sa obtina o sarja de botci din transvazare si a este deosebit de multumit de acest lucru, lucrarile practice facandu-le dupa cele expuse la acest topic. Deosebit de multumit ma simt eu, cel care incearca sa impartaseasca din practica zilnica din stupina celor ce vor sa deprinda tehnici de lucru pe care occidentul le face de zeci de ani. Multumesc din inima acestui cetatean care ma sunat pe fon.
