ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI
|
Nou pe simpatie:
bruneta_mara la Simpatie.ro
 | Femeie
24 ani
Ialomita
cauta Barbat
27 - 64 ani |
|
|
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEALReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #26 |
 liviuApicultorDin: zalau
Postari: 334
|
|
Da un raspuns documentat si foarte bine venit dar sant intrebari care au nevoie de un raspuns practic si intrebarea este de genul cum faceti voi atunci nu iau cartea sai scriu ce ar trebui facut ci pur si simplu ii spun cum fac eu mai sant iarasi care nu cred ca au nici o carte la indemana se vede dupa cum pun intrebarea sau dupa cea ce intreaba.
|
|
| |
|
| #27 |
|
|
Sunt pareri si pareri. Nu inteleg totusi de ce inainte de a veni iarna albinele micsoreaza urdinisul cu ajutorul propolisului daca este prea mare.
_______________________________________
Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
|
|
| |
|
| #28 |
stefan1ApicultorDin: Sibiu
Postari: 1334
|
|
Nu la orice soi de albine se intalneste stramtorarea urdinisului cu propolis. Mai intalnit este la rasa caucaziana si la albina neagra. Ar putea fi facuta fie pentru a evita furtisagul sau patrunderea in stup a intrusilor printr-un spatiu prea mare de aparat, fie pentru a protaja termic cuibul.Iernarea in bune conditii in fundu' gol dovedeste ca un spatiu mai mare de patrundere a aerului in partea de jos nu este nociva, probabil doar creste putin consumul de miere. Cred ca trebuie insa corelat cu aerisirea sau lipsa de aerisire din podisor.
Sunt o infinitate de variante practice in care se poate ierna o familie. Teoria nu le poate cuprinde pe toate, doar poate da niste principii. De aceea cred ca este util sa citim si cum ierneaza unul sau altul dintre stupari, dar decizia o luam singuri.
Eu doar anul asta am incercat fundul antivarroa si inca nu pot trage concluzii. Ganditi-va numai cate variante sunt la obturarea plasei de fund: de la iernarea fara placa de fund, la acoperirea 30-60% a plasei sau inchiderea completa si doar deformarea usoara a placii de fund, ca sa mai patrunda pe acolo aer. De asemenea spre primavara unii mai acopera din fundul lazii (cat? la ce data?), pe cand altii lasa tot anul stupul doar cu plasa pe fund.
Pe de alta parte multi stupari evita sa spuna cum ierneaza ei, ca este pericolul ca incepatorii sa aplice doar partial metoda, sau ce au inteles ei din ea, iar in caz de esec sa dea vina pe cei de la care au invatat. Sa nu mai vorbesc ca difera foarte mult conditiile climatice, conditiile concrete de amplasare a stupinei,tipul de lazi sau poate chiar rasa de albine, asa ca ce sa potriveste la unul nu merge la fel la altul.
|
|
| |
|
| #29 |
|
|
Eu inclin sa cred ca stramtoreaza urdinisul pentru a proteja termic cuibul. Albinele incep sa astupe cu propolis orice crapatura in peretii stupului incepand cu a doua parte a sezonului activ, odata cu apropierea iernii. In timpul sezonului cald nu le deranjeaza faptul ca urdinisul are 38x 2cm, urdinis de la stupii ME cu fund detasabil, nu incearca sa-l micsoreze. Situatia se schimba odata cu apropierea toamnei. Intr-un an un stup a ramas fara blocul reductor, deci cu urdinisul de vara la dimensiunile de mai sus, pana in luna octombrie. Albinele l-au stramtorat punand o cantitate apreciabila de propolis.
_______________________________________
Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
|
|
| |
|
| #30 |
|
|
In momentul exploarii, problema circuitului aerului in stup este minimalizata, fiind considerate relative siplu de rezolvat (redactor de urdinis, sita in podisor). In majoritatea cazurilor acest lucru este adevarat, totusi aprofundarea unor aspecte pot evita probleme ulterioare.
Aerul , ce intra prin urdinis sau sita antivarroa, are tendinta naturala de a se ridica spre partea superioara a stupului, formand un debit de aer, prin fenomenul de tiraj. Acesta rezulta din diferenta de presiune intre urdinis si sita sau neetansietatile podisorului. Debitul este incetinit de suma rezistentelor locale (rame, albine, crescaturi de ceara, crapaturi …) si sectiunile urdinisului si al sitei din podisor.
Vara – urdinisul marit, sita antivarroa, inaltimea superioara (caturi), sita de ventilatie favorizeaza acest debit ce este benefic familiei de albine.
Iarna – logica este micsorarea urdinisului, izolarea superioara si aerisire pentru evacuarea umiditatii. Dar acest debit de aer micsorat (benefic pentru umiditate) “bombardeaza” ghemul constant cu aer rece ce duce la cresterea consumului de miere. De aici practica cu cm si intervalul de albina (consum verificat).
Acest lucru se intampla la iernarea clasica.
Daca folosim sita antivarroa principiul este altul (pare ilogic in comparatie cu cel clasic).
Acum este neadecvat sa avem aerisire in podisor, dar o aerisire generoasa la partea inferioara. Albinele au avut grija sa propolizeze crapaturile si sita din podisor, noi avem grija sa punem folia etans si sa izolam termic podisorul (pentru a nu pierde convectiv din temperature). Deci in acest sezon nu vom avea tiraj (debit de aer). Evacuarea este posibila prin diferenta de densitate a aerului cald (sus) si aerul incarcat cu CO2 si umiditate jos. Aerul rece intra in interiorul stupului proportional cu ce iese, urcand spre partea superioara odata cu cresterea temperaturii asigurand astfel circuitul.
Ghemul ierneaza la o temperature ~ constanta , variatia fiind data de temperaturile exterioare (convectiv).
Obturarea urdinisului are drept scop principii defensive sau limitarea debitului de aer (lucru foarte bine perceput de albine)
|
|
| |
|
