ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEAL
APICULTURA, ALBINE, CEARA, MIERE, PROPOLIS, STUPI, FAGURI, FORUM, APICULTORI
|
Nou pe simpatie: glamour35
 | Femeie 24 ani Constanta cauta Barbat 28 - 69 ani |
|
|
ALBINE FORUM DE APICULTURA APIARDEALReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #26 |
|
|
alex_sa a scris:
la un control intrun stup am gasit fara matca stupul si fara puiet dupa 4-zile am gasit un in ceput de botca cu larva si laptisor in iea ,Deunde a aparut oul ? |
Existau mai multe variante: - sa fi avut o regina epuizata care a depus totusi un ou si albinele sa fi transformat celula respectiva in botca. -sa nu fi existat regina, iar in botca sa fi fost numai laptisor. -daca nu a fost besmetic din toamna, la aceasta data albinele nu depun oua asa ca nu era din ou de albina. - deasemenea nu cred ca mai ales acum cand inca nu am iesit din iarna, sa fi "furat" un ou din alt stup. Mai plauzibila ar fi prima varianta.
_______________________________________ Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
|
|
| |
|
| #27 |
valy gudasApicultorDin: Baia Sprie.MM
Postari: 594
|
|
bucovineanu a scris:
alex_sa a scris:
la un control intrun stup am gasit fara matca stupul si fara puiet dupa 4-zile am gasit un in ceput de botca cu larva si laptisor in iea ,Deunde a aparut oul ? |
Existau mai multe variante: - sa fi avut o regina epuizata care a depus totusi un ou si reginele sa fi transformat celula respectiva in botca. -sa nu fi existat regina, iar in botca sa fi fost numai laptisor. -daca nu a fost besmetic din toamna, la aceasta data albinele nu depun oua asa ca nu era din ou de albina. - deasemenea nu cred ca mai ales acum cand inca nu am iesit din iarna, sa fi "furat" un ou din alt stup. Mai plauzibila ar fi prima varianta. |
Nu vreau sa va contrazic ,dar anul trecut in timpul asta am avut un rand de trantori elozionati,stupul nu a fost bezmetic din toamna va asigur.Totusi dac a fost doar un ou,a fost oul de salvare,aveti dreptate.
Valy
_______________________________________ Suntem saraci,dar nu suntem prosti.
http://valigudas.sunphoto.ro/Dragele_mele_albine
|
|
| |
|
| #28 |
alex_saApicultorDin: jud-Mures
Postari: 91
|
|
sava lamuresc maibine dupacum am precizat nuera numai laptisor era larva devreo 6-zile parerea mea sau aproape 6 De besmetic nu afost besmetic din toamna asta chiar pot spune sigur amavut zile larind cind zburau au avut timp si de furat timpul le permitea Daca este posibil asa ceva
|
|
| |
|
| #29 |
valy gudasApicultorDin: Baia Sprie.MM
Postari: 594
|
|
alex_sa a scris:
sava lamuresc maibine dupacum am precizat nuera numai laptisor era larva devreo 6-zile parerea mea sau aproape 6 De besmetic nu afost besmetic din toamna asta chiar pot spune sigur amavut zile larind cind zburau au avut timp si de furat timpul le permitea Daca este posibil asa ceva |
Nu prea cred sa aiba sanse sa fure pt ca sunt in semighem si e greu sa credem ca poate ajunge o straina la centru unde ponteaza matca dar...
Valy
_______________________________________ Suntem saraci,dar nu suntem prosti.
http://valigudas.sunphoto.ro/Dragele_mele_albine
|
|
| |
|
| #30 |
|
|
Sa fure albinele oua din alt stup? Ori cat de mult am iubi albinele,totusi eu nu cred ca sant atat de inteligente, dar daca ar fi, ar fi mult mai greu sa lucram cu ele.
|
|
| |
|
| #31 |
stefan1ApicultorDin: Sibiu
Postari: 1334
|
|
tedy2007 a scris:
interesant....... dar am in decursul anilor de cand stuparesc am avut 2 fam care au ramas fara matca la imperechere(fara puiet,deloc) si in criza de timp nu am putut sa le dau botci sau matca dar spre surprinderea mea sa vad peste ceva timp cate un ou intr-o botca,au iesit matci frumoase.mentionez ca asta era ina ani diferiti. dar totusi de unde oua?????  |
Inca odata, eu iau de bune ce ne spune tedy. Nu vad de ce sa ne minta. Aparitia matcii ar putea fi si prin captarea unei matci alungate din alt stup, dar el ne spune ca a vazut oul (unic), apoi botca (viabila) si in sfarsit - matca. Pentru aceasta perioada si eu zic ca e putin probabil ca o albina straina sa intre in cuib (care are acum o densitate mai mare si oua doar in mijloc) si sa fure un ou. Dar daca macar odata s-a intamplat asa ceva, e un lucru impresionant. Cum am mai spus, si eu am auzit asa ceva de la oameni foarte iubitori de albine.
|
|
| |
|
| #32 |
popApicultorDin: Lugoj
Postari: 71
|
|
Ar fi interesanta o discutie legata de matcile "singuratice".Cat rezista ? Cum se hranesc ?etc. - In urma cu 7-8ani , cand am folosit prima data disp K Jenter, a intrat o matca in stup si mi-a ros toate botcile. Acum protejez intrarea sau le pun in magazie cu gr Hanemann. -In toamna trecuta am schimbat o serie de matci.Matcile batrane cu albine le -am pus cate 2-3 in lada,sa ramana una de rez.Intr-o zi am vazut pe o scandura de zbor o matca marcata moarta ,scoasa de albine din stup, acel stup avea o M nemarcata 2008. etc.De multe ori ne limitam la ce se intampla in stup, dar sunt multe fenomene neabordate.pop
_______________________________________ Orice este mai mult decat nimic.
|
|
| |
|
| #33 |
stefan1ApicultorDin: Sibiu
Postari: 1334
|
|
pop a scris:
Ar fi interesanta o discutie legata de matcile "singuratice".Cat rezista ? Cum se hranesc ?etc. - In urma cu 7-8ani , cand am folosit prima data disp K Jenter, a intrat o matca in stup si mi-a ros toate botcile. Acum protejez intrarea sau le pun in magazie cu gr Hanemann. -In toamna trecuta am schimbat o serie de matci.Matcile batrane cu albine le -am pus cate 2-3 in lada,sa ramana una de rez.Intr-o zi am vazut pe o scandura de zbor o matca marcata moarta ,scoasa de albine din stup, acel stup avea o M nemarcata 2008. etc.De multe ori ne limitam la ce se intampla in stup, dar sunt multe fenomene neabordate.pop |
Ai descris niste lucruri foarte interesante. In mod sigur cunoastem putin despre albine. Am inceput, dar cere timp sa descriem diferite rase de albine. Anumite comportamente pe care la rasele noastre le intalnim foarte rar, la alte specii de albine se intalnesc frecvent. Nu se stie ce gene ancestrale ies la iveala la un moment dat si determina un comportament care ne uimeste. Exemplu comportamentul de aparare. La albinele noastre atacurile sunt putine si doar din stupul deranjat. In anumite situatii insa albinele ataca masiv, uneori si din stupii vecini. Acesta este insa comportamentul normal la unele rase africane, la Apis Cerana sau la Apis Dorsata. De asemenea cand albinele sunt foarte agitate, au si pe fagur un comportament specific, un fel de tremur, partea dorsala ridicata in sus a amenintare. Acest comportament este obisnuit la Apis cerana , albina uriasa sau albina pitica. Comportamentul la fum este comun dar in diferita grade la diferite rase. La unele rase africane (Apis Mellifera Adansonii sau Apis Mellifera Scutellata), se recomanda sa nu se afume mai mult de 3 minute, dupa caree se poate lucra 5 minute, apoi se afuma din nou. Daca afumarea este mai puternica sau mai indelungata, albinele cu matca cu tot pot parasi stupul. Instinctul de parasire a stupului cand nu este cules este ceva obisnuit la Apis Cerana, dar se poate intalni si la albinele noastre, insa foarte, foarte rar. Instinctul de parasire a stupului la o boala a puietului sau la infestare cu paduchi, este frecvent la rase africane sau asiatice, dar la noi a iesit la iveala doar de cand a aparut Varroa. Obiceiul de a oua o albina sau mai multe in momentul cand nu exista matca, este mai accentuat la albinele africane, ba la Apis Mellifera Capensis ,din ouale de albine pot iesi matci. La alte rase este obisnuit sa coexiste doua sau mai multe matci concomitent in stup. Chiar la albina caucaziana este mult mai des intalnita o asemenea situatie. La alte rase se intampla sa existe matca batrana si mai multe matci nefecundate, care nu se ataca. Obiceiul de a regla desciderea intrarii in stup cu depuneri de propolis este foarte raspandit la unele rase, dar apare uneori si la stupii nostri. Si obiceiul de a intra roi si matci in stupi straini este foarte raspandit la rase din Africa dar si la albina africanizata. Uite ca uneori se intampla si la rasele noastre, care au buna parte din bagajul genetic comun cu rasele acelea.
|
|
| |
|
| #34 |
PricopArthurApicultorDin: Medgidia - jud. Constanta
Postari: 1701
|
|
Nu mai stiu prin ce carte am citit un studiu despre matci din oua nefecundate. Intr-un procent f mic ce e drept, au iesit matci care s-au fecundat si au depus apoi oua bune. Se poate ca si in czul lui tedy2007 sa fi fost vorba de asa ceva. Albina, la origine a fost insecta solitara. Ceva asemanator am vazut la pesti (e vorba de schimbare de sex). In acvariul propriu nu mai aveam masculi de xipoporus heleris , si o femela care facuse cateva generatii de pui, s-a transformat in mascul. De la ea, ca mascul, si alte femele am avut pui.
_______________________________________ Miere multa si inima curata
|
|
| |
|
| #35 |
filipApicultorDin: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Postari: 1832
|
|
In perioada roilor vara e posibil orice. Aveam un roi pe 3 rame cu matca tanara,am marcat-o am urmarit-o timp de aproape 2 saptamani.Sa pierdut la imperechere,avand in alta stupina nuclee cu matci de rezerva urma sa-i dau o alta regina.Cand sa introduc Regina fecundata ,surpriza o regina inchisa la culoare oua de zor.Precizez ca in stupina nu am regine asa inchise la culoare.De unde a venit,cum a nimerit pe un rand de stupi exact in cel fara matca? Se prea poate ca albinele sa o dirijeze,dar nu pot argumenta.
_______________________________________ http://filip41.sunphoto.ro/Albinutele_mele_dragi/
|
|
| |
|
| #36 |
|
|
Desi s-au facut foarte multe studii si s-a scris foarte mult despre viata albinelor, abia daca se cunoaste 50% din secretele vietii acestor minunate vietuitoare. Mereu intalnim situatii pe care nu putem sa le intelegem.Acum cativa ani aveam o regina foarte buna care avea 4 ani si vroiam sa prind momentul cand se va schimba pentru a mai putea obtine cateva regine. La un control am observat ca regina batrana nu mai era agreata in stup. Controland ramele am mai gasit o regina tanara nefecundata. Am luat regina batrana si 2 rame de albine si am facut un nucleu. Dupa ceva timp au tras o singura botca din care a iesit o regina foarte frumoasa. O vreme au convietuit impreuna, dar la un moment dat a disparut nu regina batrana ci regina tanara. De ce oare?
_______________________________________ Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
|
|
| |
|
| #37 |
filipApicultorDin: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Postari: 1832
|
|
bucovineanu a scris:
Desi s-au facut foarte multe studii si s-a scris foarte mult despre viata albinelor, abia daca se cunoaste 50% din secretele vietii acestor minunate vietuitoare. Mereu intalnim situatii pe care nu putem sa le intelegem.Acum cativa ani aveam o regina foarte buna care avea 4 ani si vroiam sa prind momentul cand se va schimba pentru a mai putea obtine cateva regine. La un control am observat ca regina batrana nu mai era agreata in stup. Controland ramele am mai gasit o regina tanara nefecundata. Am luat regina batrana si 2 rame de albine si am facut un nucleu. Dupa ceva timp au tras o singura botca din care a iesit o regina foarte frumoasa. O vreme au convietuit impreuna, dar la un moment dat a disparut nu regina batrana ci regina tanara. De ce oare? |
E posibil precum e posibil urmatorul fenomen: Vrei sa schimbi matca unei fam,treci de stadiul orfanizari dupa care introduci o matca in cusca preventiv.stupul nu mai are botci nici larve din care sa-si traga Botci.Accepta matca ,depune oua ,dupa care trag botci si schimba matca. 
_______________________________________ http://filip41.sunphoto.ro/Albinutele_mele_dragi/
|
|
| |
|
| #38 |
|
|
Am intalnit si eu asemenea situatii. Albinele stiu mai bine ca noi, dar din pacate nu stiu sa vorbeasca pe limba noastra. Nu avem decat sa incercam sa intelegem "limba" pe care o vorbesc ele.
_______________________________________ Ce bine ar fi daca nu am avea expresia "Las'ca merge si asa."
|
|
| |
|
| #39 |
abejaApicultorDin: alcala de henares
Postari: 769
|
|
Am citit toate parerile date de acest subiect , recunosc ca nu prea credeam in cele scrise si pt asta am inceput sa rasfoiesc toate cartile de apicultura pe care le detin.In cartea scrisa de Pierre Jean-Prost am gasit si rezultatul: - unii apicultori admit ca, dupa multi ani viata intr-un stup,matca iasa din nou la imperechere. -altii,deasemenea cred ca matca poate schimba de stup(fara sa roiasca) -ca Gontarschi a semnalat oprirea de crestere care lungeste evolutia de la larve ,ninfe.Pe alta parte,ii usor de demonstrat ca un stup contine oua dupa trei zile de la inlaturarea matcii.Aceste oua au nevoie mai mult de trei zile pt eclozionare - ca, in cazuri de exceptie,ovuli fecundati dau trintori. -ca,matca nascuta din oua nefecundate se imperecheaza,pune oua fecundate si dispare dupa eclozionarea primei matci normale. Toate aceste informatii nu au fost confirmate de cercetatori.
_______________________________________ http://abeja.sunphoto.ro
|
|
| |
|
| #40 |
filipApicultorDin: Aninoasa.Hd.Stupii in jud Arad
Postari: 1832
|
|
|
| |
|
| #41 |
abejaApicultorDin: alcala de henares
Postari: 769
|
|
filip a scris:
Daca sunt rare ,nu inseamna ca nu exista. Principalul rol al apicultorului e sa se bazeze pe certitudini si nu sa depinda de exceptii.  |
In vita de zi cu zi exceptia este ca o loterie si daca ar fi asa cum se zice nu ar mai exisista familii bezmetice(intimplari am avut destule, dar eu nu le-am bagat de seama).
_______________________________________ http://abeja.sunphoto.ro
|
|
| |
|
| #42 |
stefan1ApicultorDin: Sibiu
Postari: 1334
|
|
Uite ce am gasit intr-o carte mai veche a lui C. Hristea: „Sa observat de practicieni si cercetatori ca uneori chiar in familiile bezmetice, deci cu albine ouatoare, apre – e drept foarte rar – o matca tanara din ale carei oua eclozioneaza albine lucratoare si viitoare matci complet normale. De asemenea, ca exceptie, sunt matci neimperecheate care depun oua nefecundate, din care se nasc – foarte rar – albine lucratoare intr-o proportie de 7-13%. Unii cercetatori in frunte cu Greeg, admit ca vre-o albina ouatoare – ca urmare a autoconsumului de laptisor – ar putea sa iasa la zbor de imperechere – si ca orice femela in rut, sa emita mirosul caracteristic care sa determine trantorii sa se imperecheze cu ea. El a dovedit ca albinele trantorite au oviducte mult mai dezvoltate dar cu spermoteca atrofiata, putand acumula un numar redus de spermatozoizi. Supozitia s-a bazat pe unele observatii care nu au putut fi dovedite practic pana in 1943. Abia atunci cercetatorul O. Mackensen a publicat in „Jurnal of Economic Entomology” observatiile sale. El a pornit de la constatarea ce a fost facuta de J. Hewit in 1892, ca albinele tunisiene importate in Anglia, au facultatea, atunci cand sunt bezmetice, sa depuna oua din care ies albine lucratoare si uneori chiar o matca normala. Este o particularitate observata la rasele mai primitive din Tunisia, Transvaal si Cap. Experientele acestui cercetator pornite de la observatiile de mai sus, au depasit asteptarile prin rezultatele obtinute ulterior. El s-a folosit de albine italiene aurii, albine caucaziene si italiene zebrate, crescand matci pe care le-a impiedicat de la fecundare, iar din ouale lor nefecundate au constatat ca au iesit si un mic procent de albine lucratoare. Pentru a se inlatura orice putinta de fecundare a matcilor, cercetatorul a incubat artificial toate matcile intr-un incubator si inainte de a le introduce in nuclee – ale caror urdinise erau prevazute cu gratii Hanneman – le-a taiat aripile. In incercarile sale, el a luat unele masuri de precautie deosebita; astfel, matci virgine de rasa italiana au avut ca doice albine caucaziene si invers, matcile caucaziene au fost hranite de albine italiene. Se elimina astfel posibilitatea ca puietul obtinut sa nu fie de la matca ci de la o eventuala albina trantorita. Diferentele de aspect intre cele doua rase permite sa se stabileasca ascendenta puilor obtinuti. Cea mai mare parte a matcilor nefecundate au inceput sa oua la 30-40 de zile de la eclozionare. Puietul lor de trantori era amanuntit cercetat, pentru a se vedea daca nu se gaseste si puiet femeiesc din cel crescut cu capacel neted, nu bombat ca la trantori. Aceste larve au fost atent urmarite si s-a constatat ca din ele s-au nascut albine lucratoare. Rezultatele precise au fost surprinzatoare. In total au fost incercate 54 de matci neimperecheate care normal depun oua de trantori.; din acest numar, 30 au fost italiene aurii, 11 italiene zebrate si 13 caucaziene. Din cele 54 matci, 21 au produs femele partenogenetice – adica 39% - repartizate astfel: 17 italiene aurii, 3 caucaziene si una italiana zebrata. Cercetatorul a luat 710 larve, mai mici de 3 zile, din puietul unei matci aurii nefecundate si le-a dat unei colonii puse sub observatie, ca sa-si creasca din ele matci. Dar numai 6 larve – adica 0,85% - s-au dezvoltat si au ajuns matci normale. O. Mackensen a reusit si el sa obtina o matca normala dintr-o astfel de matca partenogenetica, desi a oprit-o de la imperechere. Aceasta costatare uimitoare ne dovedeste ca la albinele de rasa caucaziana si la la cele din tulpini derasa italiana se pot obtine uneori femele – albine lucratoare sau matci din oua nefecundate.
|
|
| |
|
| #43 |
|
|
sall treaba aceasta am observato si eu pe la sfarsitul veri cum o albina straina furand o larva iar celelante batanduse cu ea acea larva o luase cu un scop
apoi am luat masura de a micsora urdinisul 
_______________________________________ http://www.youtube.com/watch?v=YrQgu-gO ... re=related pasnic
|
|
| |
|