Cand eram copil, demult prin anii "50, aceste pastai se vindeau la piata ca"dulcegarii" de MOS NICULAE... (amintiri, amintiri...)
Cred ca tu ai mancat varianta buna de Roscov = ceratonia siliqua.
04.01.2010
49.5KB
foto
03.11.2007
72.4KB
alta
15.08.2009
36.9KB
un sfat intotdeauna este de tinut la indemana
30.11.2009
62.9KB
ultima
14.03.2010
47.1KB
paza
11.04.2010
37.1KB
.
08.10.2009
39.8KB
Si la intrare este numarul stupinei :
21.09.2009
64.5KB
orbanstefan64 _)_
28.01.2010
26.5KB
cules de la menta cred ca doar in delta avem,in rest doar sporadic.
19.12.2009
49.7KB
Apropo de albine blande. Am un vecin care toata vara si-a tinut caii in spatele stupilor mei in gradina lui. Nu s-a intamplat nimic toata vara.De multe ori am vazut caii scarpinandu-se de gard care nu e la mai mult de 1.5 m de stupi.
06.10.2008
51KB
Aici se vede dispunerea urdiniselor :
16.10.2009
34.6KB
Activitate linistita la cules de mustar
15.06.2010
49.6KB
si apropo de animalele padurii , am primit vizita unui arici....
22.03.2009
37.1KB
Varroa
S-a mai discutat despre acest parazit. Am gasit niste lucruri mai amanuntite despre el, din care o sa prezint si aici, ca intelegandu-i mai bine evolutia, putem actiona mai eficient impotriva lui.
Ciclul de inmultire a parazitului incepe cu intrarea femelei de varroa in celula de puiet. Este important sa stim momentul acestei intrari. In general, intr-o celula de albine varroa intra cand larva are peste 100mg, adica cu cca 15 ore inainte de capacire. La larvele de trantori patrunderea femelei se produce cand larva are peste 200mg, adica cu max 45 de ore inainte de capacire.
Cercetari cu celule artificiale transparente in lumina infrarosie au permis descrierea exacta a procesului de intrare in celula. Femela de varroa se cufunda in hrana pentru larva si ramane acolo nemiscata pana cand celula este capacita. Esteri ai acizilor grasi (palmitatul de metil) emisi in mod natural de larve in scop de a determina albinele sa inceapa capacirea, s-au dovedit a fi foarte atractivi pentru varroa. Totusi problema este controversata, alti cercetatori considerand alte substanteraspunzatoare de atragerea parazitului.
Femela de varroa de pe o albina simte aceste substante si coboara de pe albina-vehicu de obicei pe capacul unei celule vecine. Intra apoi in celula, se plimba putin pe larva, aluneca apoi intre peretele celulei si larva, spre fundul celulei. Procesul dureaza cam 65 secunde.
Imediat dupa capacire si pe durata a 36 de ore, larva de albina se alimenteaza si incepe apoi sa teasa cocon. Cand larva incepe sa se hraneasca, este semnalul pentru parazit care paraseste faza stationara, se ridica pe larva si se alimenteaza prima data. Cat larva tese coconul, varroa se misca repede pe larva pentru a evita sa fie strivita de peretele celulei. In acelasi timp se hraneste si defeca.
Dupa ce isi tese coconul, larva trece intr-o faza prenimfala, in care parazitul produce o acumulare de fecale. Fecalele sunt depuse in acelasi loc, de mare importanta, ca acolo defeca intotdeauna si acolo depune si ouale (sa il numim punctul F). In miscarile pupei, parazitul este indepartat de aceasta zona, dar cauta mereu sa se intoarca in zona punctului F.
Dupa ce se hraneste o perioada din larva, varroa depune primul ou, dupa cca 70 de ore de la capacire. Acesta este un ou din care iese un mascul. Am gasit surse in care se spunea ca din primul ou iese o femela si din al doilea mascul, dar mai multe surse spun ca masculul iese din primul ou. Cand depune oul, femela sta un minut nemiscata, cu picioarele din fata prinse de perete. Preia apoi oul cu primele doua perechi de picioare si il fixeaza de perete, stand asa cca 10 minute. Asta e necesar ca oul sa se fixeze in pozitie corecta, incat parazitul care va iesi sa se poata prinde cu picioarele de perete imediat dupa eclozionare. Femela poate depune astfel max 6 oua, la intervale de cate 30 de ore.
La cateva ore dupa depunere, in ou apare o larva, apoi protonimfa, apoi deutonimfa si in sfarsit adultul. Mascului are o culoare maro mai deschis iar femelele, dupa 24 de ore de la eclozionare au culoarea maro mai inchis. In faza de deutonimfa masculul are o forma mai ascutita si o culoare putin verzuie, fata de femele care au culoarea alba si sunt de forma eliptica, la fel ca femela adulta.
Dezvoltarea completa de la ou la adult dureaza la femele 130 de ore (deci 5,5 zile) si 150 de ore la mascul. In special faza de deutonimfa mortalitatea este deosebit de mare. In medie doar 1,45 femele ajung in faza matura.
Cand celula e invadata de o singura femela, in celula va fi un singur mascul si imperecherea va fi intre frate si surori.
Imperecherea are loc in celula si intotdeauna in apropierea punctului F, care se vede inca o data ca este un loc important pentru varroa.
Pot avea loc pana la 9 imperecheri cu prima femela. Actul imperecherii consta in transferul spermei cu ajutorul picioarelor, de la mascul la femela. Indata ce se maturizeaza a doua femela, prima e parasita si se repeta imperecherea cu a doua apoi cu urmatoarea, pana cand eclozioneaza albina. Repet, varroa se poate imperechea numai in celula in care s-a nascut, deoarece apoi o parte a aparatului sau genital se distruge si orice imperechere este imposibila, femela ramanand stearpa pentru totdeauna. Daca masculul moare inainte de maturare, toate femelele raman sterile. Se spune ca asta se intampla la 10-46% din celulele infestate.
In momentul cand noua albina eclozioneaza, o parte a paduchilor raman in celula. Fiicele imature si masculul care nu are aparatul bucal sa se hraneasca pe o albina, vor muri in curand. Fiicele fecundate vor iesi, vor parazita o albina si pot sa continue ciclul.
Noii varroa au preferinta neta pentru albinele care ingrijesc puietul. Altele insa paraziteaza albinele culegatoare sau trantorii si se pot raspandi la alte colonii.
Numarul de cicluri de reproducere depind de clima si de larvele parazitate (de albina sau de trantori). Experimental o femela a putut realiza 7 cicluri, obtinand 35 descendenti potentiali. In realitate se zice ca doar 30% din femele pot sa finalizeze primul ciclu, 21% un al doilea ciclu si doar 14% si un al treilea ciclu.
s-au facut modele de infestare a unei familii, plecand de la 10 paraziti. S-a ajuns dupa 5 ani la o populatie de varroa de 15000 indivizi. Aceasta insa la o clima rece, unde regina depune oua doar 6 luni din an. In tarile calde parazitul se inmulteste mai repede avand mai multe cicluri pe an. Perioada de stagnare a pontei reginei duce la un declin al parazitului si prin moartea de toamna pana primavara a unui procent dintre femele. In plus in tarile calde, bolile asociate varroozei sunt mai agresive, incat la 6-8000 paraziti/colonie duce la moartea acesteia. In tarile nordice rezistenta la parazit este mai mare, 20000 de paraziti in Germania sau chiar 42000 in Marea Britanie pot fi tolerati intr-o colonie.
In poza este prezentata o femela de varroa iar in dreapta-jos masculul, care este mult mai mic. O femela cantareste cca 0,45 mg.
Notatiile sunt in spaniola, dar cred ca se intelege.
05.01.2010
55.3KB
Ceva original
16.03.2009
38.4KB
Ce inseamna cand apar crescaturi de faguri sub folie ?
29.03.2010
38KB
si
10.01.2010
60.7KB
In poza 18, ca si aici, prietenul "copyright" :rotfl:
07.10.2008
82.5KB
Ce au patit
26.08.2009
32KB
a īnceput īnflorirea, cam 2/3 este īnflorită, astăzi 23.05.
24.05.2009
56.7KB
Domnule Cetin, nu este nevoie de nimic sub pungi. Ataşez poză. Eu am dat după 15 ianuarie, pe tifon, pastă făcută din miere şi zahăr. La primele pungi de sirop invertit am lăsat tifonul pentru că pungile erau foarte subţiri, nu erau ca īn alţi ani şi m-am temut că va curge siropul. După aceea am scos tifonul, ca să nu se īncurce albinele īn el ori să-l facă bucăţi şi să-l agaţe printre faguri. Valer Bodea
18.03.2010
63.2KB
palamida
14.12.2009
71.4KB
p10
28.01.2010
43.5KB
Podisor hranitor la pretul de 25 lei. Tel 0756478004
03.04.2010
51.9KB
eu lucrez cu 9 rame cuib 1/1 si doua caturi de8 rame inaltimea ramei cat de 180mm,1 mc a rezultat 19 lazi complecte :hi:
08.12.2009
62.3KB
si cornul ... dar adus in bucatarie .
04.02.2009
28.7KB
...poza...
27.11.2007
19.1KB
grupul a crescut...copiii au inceput sa indrageasca totul
02.04.2010
68.7KB
In apicultura trebuie si putina eleganta ! , nu v-ar place o asemenea casuta la tara ?
12.10.2009
48.4KB
A VINIT PRIMAVERA !!!!!!!!.......?
Pe dealuri zapada s-a cam tochit...
21.02.2010
26.5KB
ME redus
13.10.2007
63.1KB
Pentru mine asemenea zone inseamna VIATA !
28.06.2009
38.9KB
ma poate ajuta cineva cu un model de proiect pt masura 141 ???
Good enough ?
( Total off topic ! )
20.04.2010
29.6KB
S.C.FABRICA DE STUPI S.R.L.
C.I.F. RO 17739920
CONT 1. RO98RBZR0000060006733727
CONT 2. RO27DAFB100400094747RO01
CONT 3. RO08BRDE100SV15582461000
NEHOIU-BUZAU
LISTA DE PRETURI
1.SOCLU 17 lei
2.CORP STAS 27 lei
3.CORP M.E. 25 lei
4.CORP CAT 21 lei
5.PODISOR 10 lei
6.DIAFRAGMA 10 lei
7.CAPAC 20 lei
8.HRANITOR 5 lei
9.RAME TEI 25 lei/pachet 25 buc.
10.RAME BRAD 20 lei/pachet 25 buc.
11.STUP 17 RAME 140 lei
12.STUP 22 RAME 170 lei
13.RAMA DE TEI BATUTA CU CAPSE 1,2lei
14.RAMA DE TEI BATUTA SI INSARMATA CU SARMA DE INOX 1,7 lei
15. ROINITA 6 RAME 70 lei
16.SITA TRANSPORT 18 lei
17.FUND ANTIVAROA 25 lei
18.STUP PAVILION 100 lei
PRETURILE NU INCLUD T.V.A. IAR TRANSPORTUL ESTE INCLUS IN PRET.
MARFA SE VA LIVRA LA MAXIM 7 ZILE DE LA COMANDA IAR PLATA SE FACE INTEGRAL LA LIVRARE.
ONETZ DAN
TEL/FAX. O238/555574
0727854088,0744266786 E-mail:
Site:
16.06.2008
52.9KB
capse
23.01.2010
37.3KB
evodia
07.03.2010
57.4KB
Frumos !
01.02.2010
39.7KB
Ma adresez voua celor din Ardeal mai ales.Poate auziti undeva,candva de un pui de ciobanesc carpatin sau mioritic.Nu stiu care este deosebirea dar doresc un paznic nou la stupina.Cel batran a inceput sa dea semne de oboseala.Ma multumesc si cu o informatie legata de pret. multumesc
Ai unul de la mine