Pina mai privesc baietii la filmele cu reginele Malka continuam cu Initiativa Globala a Crescatorilor de albine.
Bine ca dl Guiest(sper nu Michael) a intrebat ca ramineam necunoscut. Da, dl Guiest eu am facut si fac teste de cam de multisor si astazi chiar ma puteam lauda cu rezultate daca tara nu se numea Romania si in ea nu erau stupari care fara nici un Dumnezeu care obisnuiesc sa caute in stupii oamenilor si, culmea, sa ia chiar reginele din ei.Nu credeti ca erau stupari cei care au umblat in stupi si au luat reginele sau credeti ca erau fotografi amatori care cautau niste regine ptr a face un slideshow despre viata albinelor.In 2000,2001 2003 am avut niste stupi care erau selectionati nu erau tratati cu nici o chimicala de 3 ani. Mergeau f bine si eram bucuros ca ajunsesem aici.Presupun cine a umblat in stupi dar,romanul filozof, spune ca hotul neprins…Cred ca selectia ptr hyg e necesara si f folositore ea ducind la rezultate demne de luat in seama. In 2004 si in 2006 ciocanitorile au distrus o selectie promitatoare. 7 stupi au fost atacati de aceste mici criminale care efectiv au intrat in stupi si au mincat si mierea, au distrus ramele din interior, ravagii…
Crede Guiest MERITA si se pare ca altii au realizat asta. Dar credeam ca ma intrebati cu realizeaza albinele ca puietul este bolnav.
Incep prin a spune ca familii selectionate ptr ca au insusiri igenice, nu trebuiesc tratate si ca starea de sanatate le permite o dezvoltare normala pe parcursul anului. Zic ca merita sa incercati. Nu o sa regretati.
Cei care studiaza comportamentul igenic(cercetatorii) spun ca albinele cu acest comportament detecteaza ca ceva anormal se intimpla cu puietul detectind mirosul urit(deosebit)al puietului (noi ii mai spunem si iz) cu antenele.Albinele categorizate ca manifestind un comportamet igenic au un simt mai dezvoltat al mirosului, putind detecta un miros anormal al puietului.Cele neigenice(care nu au un comportament igenic) nu asa de dezvoltat simt al mirosului.
Dr. Walter Rothenbuhler a aratat inca din 1960 ca gena igenica este o gena recesiva, asta insemnind ca reginele si trintorii cu care se imperecheaza trebuie sa poarte aceasta gena ptr ca albinele urmase sa manifeste caracterul igenic.
Mai pot sa va spun ca cei din Minnesota au reusit sa selectioneze regine igenice care sint f cautate de catre stupari.
Mentionez ca nu spun acestea decit a va informa si a sti ca mai exista si o altfel de apicultura care nu este rau de a afla despre ea.
Voi posta tot asfel de stiri ptr ca sint sigur ca nu va trebui sa dau explicatii ptr ca nu intereseaza pe nimeni, ptr ca nu vorbeste de subventii .
28.03.2009
13KB
Altii fac transportul pe zi si urdinisurile deschise,noi il facem pe noapte si urdinisurile inchise.Cam atit pt astazi si sa aveti o zi(noapte ) buna.
15.06.2009
43.8KB
O frumusete...
30.03.2010
100.9KB
Si azi este soare si se topeste zapada.
06.03.2010
56.7KB
LA MARKETUL LIDL ( parca asa se numea ) mierea de salcam normala era 5,9 euro/kg. In Germania cea mai mare parte din miere intra in panificatie si inca un amanunt , Germania este in acelasi timp si cel mai mare importator si cel mai mare exportator din Europa , importa cam 180.000 de tone si exporta aprox. 90.000 tone pe an.
La expozitie am gasit o firma din italia care cumpara salcam din Romania cu 3,15 euro/kg.
25.02.2009
40.8KB
terenul l-am arat intoamna , acum l-am maruntit cu cultivatorul.
25.04.2010
54.1KB
p7
01.03.2009
52.7KB
Cand eram copil, demult prin anii "50, aceste pastai se vindeau la piata ca"dulcegarii" de MOS NICULAE... (amintiri, amintiri...)
Cred ca tu ai mancat varianta buna de Roscov = ceratonia siliqua.
04.01.2010
49.5KB
foto
03.11.2007
72.4KB
alta
15.08.2009
36.9KB
un sfat intotdeauna este de tinut la indemana
30.11.2009
62.9KB
ultima
14.03.2010
47.1KB
paza
11.04.2010
37.1KB
.
08.10.2009
39.8KB
Si la intrare este numarul stupinei :
21.09.2009
64.5KB
orbanstefan64 _)_
28.01.2010
26.5KB
cules de la menta cred ca doar in delta avem,in rest doar sporadic.
19.12.2009
49.7KB
Apropo de albine blande. Am un vecin care toata vara si-a tinut caii in spatele stupilor mei in gradina lui. Nu s-a intamplat nimic toata vara.De multe ori am vazut caii scarpinandu-se de gard care nu e la mai mult de 1.5 m de stupi.
06.10.2008
51KB
Aici se vede dispunerea urdiniselor :
16.10.2009
34.6KB
Activitate linistita la cules de mustar
15.06.2010
49.6KB
si apropo de animalele padurii , am primit vizita unui arici....
22.03.2009
37.1KB
Varroa
S-a mai discutat despre acest parazit. Am gasit niste lucruri mai amanuntite despre el, din care o sa prezint si aici, ca intelegandu-i mai bine evolutia, putem actiona mai eficient impotriva lui.
Ciclul de inmultire a parazitului incepe cu intrarea femelei de varroa in celula de puiet. Este important sa stim momentul acestei intrari. In general, intr-o celula de albine varroa intra cand larva are peste 100mg, adica cu cca 15 ore inainte de capacire. La larvele de trantori patrunderea femelei se produce cand larva are peste 200mg, adica cu max 45 de ore inainte de capacire.
Cercetari cu celule artificiale transparente in lumina infrarosie au permis descrierea exacta a procesului de intrare in celula. Femela de varroa se cufunda in hrana pentru larva si ramane acolo nemiscata pana cand celula este capacita. Esteri ai acizilor grasi (palmitatul de metil) emisi in mod natural de larve in scop de a determina albinele sa inceapa capacirea, s-au dovedit a fi foarte atractivi pentru varroa. Totusi problema este controversata, alti cercetatori considerand alte substanteraspunzatoare de atragerea parazitului.
Femela de varroa de pe o albina simte aceste substante si coboara de pe albina-vehicu de obicei pe capacul unei celule vecine. Intra apoi in celula, se plimba putin pe larva, aluneca apoi intre peretele celulei si larva, spre fundul celulei. Procesul dureaza cam 65 secunde.
Imediat dupa capacire si pe durata a 36 de ore, larva de albina se alimenteaza si incepe apoi sa teasa cocon. Cand larva incepe sa se hraneasca, este semnalul pentru parazit care paraseste faza stationara, se ridica pe larva si se alimenteaza prima data. Cat larva tese coconul, varroa se misca repede pe larva pentru a evita sa fie strivita de peretele celulei. In acelasi timp se hraneste si defeca.
Dupa ce isi tese coconul, larva trece intr-o faza prenimfala, in care parazitul produce o acumulare de fecale. Fecalele sunt depuse in acelasi loc, de mare importanta, ca acolo defeca intotdeauna si acolo depune si ouale (sa il numim punctul F). In miscarile pupei, parazitul este indepartat de aceasta zona, dar cauta mereu sa se intoarca in zona punctului F.
Dupa ce se hraneste o perioada din larva, varroa depune primul ou, dupa cca 70 de ore de la capacire. Acesta este un ou din care iese un mascul. Am gasit surse in care se spunea ca din primul ou iese o femela si din al doilea mascul, dar mai multe surse spun ca masculul iese din primul ou. Cand depune oul, femela sta un minut nemiscata, cu picioarele din fata prinse de perete. Preia apoi oul cu primele doua perechi de picioare si il fixeaza de perete, stand asa cca 10 minute. Asta e necesar ca oul sa se fixeze in pozitie corecta, incat parazitul care va iesi sa se poata prinde cu picioarele de perete imediat dupa eclozionare. Femela poate depune astfel max 6 oua, la intervale de cate 30 de ore.
La cateva ore dupa depunere, in ou apare o larva, apoi protonimfa, apoi deutonimfa si in sfarsit adultul. Mascului are o culoare maro mai deschis iar femelele, dupa 24 de ore de la eclozionare au culoarea maro mai inchis. In faza de deutonimfa masculul are o forma mai ascutita si o culoare putin verzuie, fata de femele care au culoarea alba si sunt de forma eliptica, la fel ca femela adulta.
Dezvoltarea completa de la ou la adult dureaza la femele 130 de ore (deci 5,5 zile) si 150 de ore la mascul. In special faza de deutonimfa mortalitatea este deosebit de mare. In medie doar 1,45 femele ajung in faza matura.
Cand celula e invadata de o singura femela, in celula va fi un singur mascul si imperecherea va fi intre frate si surori.
Imperecherea are loc in celula si intotdeauna in apropierea punctului F, care se vede inca o data ca este un loc important pentru varroa.
Pot avea loc pana la 9 imperecheri cu prima femela. Actul imperecherii consta in transferul spermei cu ajutorul picioarelor, de la mascul la femela. Indata ce se maturizeaza a doua femela, prima e parasita si se repeta imperecherea cu a doua apoi cu urmatoarea, pana cand eclozioneaza albina. Repet, varroa se poate imperechea numai in celula in care s-a nascut, deoarece apoi o parte a aparatului sau genital se distruge si orice imperechere este imposibila, femela ramanand stearpa pentru totdeauna. Daca masculul moare inainte de maturare, toate femelele raman sterile. Se spune ca asta se intampla la 10-46% din celulele infestate.
In momentul cand noua albina eclozioneaza, o parte a paduchilor raman in celula. Fiicele imature si masculul care nu are aparatul bucal sa se hraneasca pe o albina, vor muri in curand. Fiicele fecundate vor iesi, vor parazita o albina si pot sa continue ciclul.
Noii varroa au preferinta neta pentru albinele care ingrijesc puietul. Altele insa paraziteaza albinele culegatoare sau trantorii si se pot raspandi la alte colonii.
Numarul de cicluri de reproducere depind de clima si de larvele parazitate (de albina sau de trantori). Experimental o femela a putut realiza 7 cicluri, obtinand 35 descendenti potentiali. In realitate se zice ca doar 30% din femele pot sa finalizeze primul ciclu, 21% un al doilea ciclu si doar 14% si un al treilea ciclu.
s-au facut modele de infestare a unei familii, plecand de la 10 paraziti. S-a ajuns dupa 5 ani la o populatie de varroa de 15000 indivizi. Aceasta insa la o clima rece, unde regina depune oua doar 6 luni din an. In tarile calde parazitul se inmulteste mai repede avand mai multe cicluri pe an. Perioada de stagnare a pontei reginei duce la un declin al parazitului si prin moartea de toamna pana primavara a unui procent dintre femele. In plus in tarile calde, bolile asociate varroozei sunt mai agresive, incat la 6-8000 paraziti/colonie duce la moartea acesteia. In tarile nordice rezistenta la parazit este mai mare, 20000 de paraziti in Germania sau chiar 42000 in Marea Britanie pot fi tolerati intr-o colonie.
In poza este prezentata o femela de varroa iar in dreapta-jos masculul, care este mult mai mic. O femela cantareste cca 0,45 mg.
Notatiile sunt in spaniola, dar cred ca se intelege.
05.01.2010
55.3KB
Ceva original
16.03.2009
38.4KB
Ce inseamna cand apar crescaturi de faguri sub folie ?
29.03.2010
38KB
si
10.01.2010
60.7KB
In poza 18, ca si aici, prietenul "copyright" :rotfl:
07.10.2008
82.5KB
Ce au patit
26.08.2009
32KB
a început înflorirea, cam 2/3 este înflorită, astăzi 23.05.
24.05.2009
56.7KB
Domnule Cetin, nu este nevoie de nimic sub pungi. Ataşez poză. Eu am dat după 15 ianuarie, pe tifon, pastă făcută din miere şi zahăr. La primele pungi de sirop invertit am lăsat tifonul pentru că pungile erau foarte subţiri, nu erau ca în alţi ani şi m-am temut că va curge siropul. După aceea am scos tifonul, ca să nu se încurce albinele în el ori să-l facă bucăţi şi să-l agaţe printre faguri. Valer Bodea
18.03.2010
63.2KB
palamida
14.12.2009
71.4KB
p10
28.01.2010
43.5KB
Podisor hranitor la pretul de 25 lei. Tel 0756478004
03.04.2010
51.9KB
eu lucrez cu 9 rame cuib 1/1 si doua caturi de8 rame inaltimea ramei cat de 180mm,1 mc a rezultat 19 lazi complecte :hi:
08.12.2009
62.3KB
si cornul ... dar adus in bucatarie .
04.02.2009
28.7KB
...poza...
27.11.2007
19.1KB
grupul a crescut...copiii au inceput sa indrageasca totul
02.04.2010
68.7KB
In apicultura trebuie si putina eleganta ! , nu v-ar place o asemenea casuta la tara ?
12.10.2009
48.4KB
A VINIT PRIMAVERA !!!!!!!!.......?
Pe dealuri zapada s-a cam tochit...